La 1 ianuarie 2019, România a preluat, în premieră, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Asta înseamnă că Guvernul României și miniștrii săi vor coordona afacerile curente ale Uniunii Europene timp de șase luni, până la 30 iunie 2019.

Din păcate, această primă președinție vine când la conducere avem guvernul cu cel mai mic nivel de credibilitate pe plan european de când am aderat la Uniunea Europeană.

De aceea, o întrebare pertinentă este dacă guvernul va reuși să reprezinte cu succes România în aceste șase luni sau va fi un eșec. O altă întrebare este ce putem face noi, politicienii de opoziție, pentru a compensa lipsa de credibilitate a guvernului.

Ce înseamnă a deține Președinția Consiliului UE

Fiecare stat membru al Uniunii Europene deține, prin rotație, timp de șase luni, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Iar să deții președinția înseamnă două lucruri: în primul rând, să gestionezi toate afacerile curente ale UE, iar în al doilea rând, să-ți pui amprenta pe actualitatea europeană mai mult decât o faci de obicei. Aceste șase luni reprezintă cea mai bună ocazie pe care o avem de la momentul aderării noastre la UE pentru a influența mersul Uniunii.

Prioritățile europene pe care trebuie să le gestioneze Guvernul României în timpul președinției

În primul rând, este foarte important să facem progrese pentru a ajunge la un acord privind Bugetul multianual al UE 2021 – 2027 înainte de alegerile europene, programate la sfârșitul lunii mai. În caz contrar, discuțiile privind noul buget vor reîncepe de abia după ce va fi aleasă noua conducere a Comisiei Europene. Acest lucru va însemna o adoptare târzie a bugetului și, mai departe, întârzieri în absorbția fondurilor UE post-2020. Este, deci, foarte important ca România să poată obține un consens măcar pe liniile principale ale bugetului. Să nu uităm că, în prima propunere de buget multianual, Comisia a propus pentru România o creștere de 8% a fondurilor de coeziune. În schimb, Ungariei și Poloniei li s-a propus o scădere de 23%, respectiv, 24%. Nouă ne place +8%, dar lor sigur nu le plac acele minusuri. Ca atare, urmează negocieri extrem de dure pentru a se ajunge la un acord, iar suma finală pe care România o va primi va depinde în primul rând de capacitatea miniștrilor români și a prim-ministrului Dăncilă de a se impune în aceste negocieri complicate. E mult mai ușor de obținut un buget favorabil țării noastre în momentul în care ne aflăm la președinția UE.

A doua prioritate a primului semestru din 2019 este gestionarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, programată pentru 30 martie 2019. Prioritatea zero trebuie să fie drepturile celor 420.000 de cetățeni români aflați în Marea Britanie. Vestea bună este că echipa de negociatori a UE a reușit să obțină garantarea drepturilor tuturor cetățenilor europeni aflați în Marea Britanie, precum și a celor care se vor stabili până la încheierea perioadei de tranziție, adică 31 decembrie 2020. Ca atare, pe hârtie, pentru cetățenii români aflați în momentul de față sau pentru cei care vor să se stabilească până în 2020 în Marea Britanie, perspectivele sunt foarte bune, cu condiția ca acest acord să fie ratificat atât de partea europeană, cât și de Parlamentul Marii Britanii. De aceea, în momentul de față, Președinția română nu are niciun rol în această privință deoarece negocierile au fost conduse foarte bine de echipa condusă de Michel Barnier. Dar Guvernul României trebuie să se pregătească și pentru scenariul în care Parlamentul Marii Britanii va eșua cu ratificarea acordului, căci atunci Brexit-ul se va produce la 30 martie fără un acord și vom intra într-o situație de criză. În această situație, România va trebui să se afle într-o legătură extrem de strânsă cu echipa de negociatori condusă de Michel Barnier și să pregătească pozițiile șefilor de state și de guverne pentru o situație neprevăzută și de criză. În această situație de criză, drepturile cetățenilor români negociate în acordul anterior nu vor mai intra în vigoare. Astfel, prioritatea Guvernului României va fi apărarea drepturilor cetățenilor români din Marea Britanie în forma negociată inițial de echipa lui Michel Barnier.

Ce priorități ar trebui să susțină România în timpul președinției

Dincolo de rolul de mediator pe principalele teme europene pe care îl conferă Președinția UE, Guvernul României trebuie să susțină și propriile priorități, așa cum Bulgaria, care a deținut președinția în prima jumătate din 2018, a avut drept obiectiv integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest, iar Austria, care a deținut președinția în a doua jumătate a anului trecut, a avut, printre obiective, creșterea competitivității UE prin digitalizare.

În primul rând, România ar trebui să aibă ca prioritate situația din vecinătatea estică și apropierea Republicii Moldova de UE. Aceste șase luni ar trebui folosite de Guvernul României pentru a aduce Republica Moldova cât mai aproape de UE. Ar trebui să discutăm și despre riscurile dinspre Federația Rusă, despre securitatea în bazinul Mării Negre, dosare în care România furnizează expertiză recunoscută la nivelul UE.

Este în interesul nostru să avem o apropiere a statelor din Balcanii de Vest, Serbia, de exemplu, să respecte valorile europene, să aibă o administrație publică reformată, o justiție care să funcționeze și să se înscrie pe un drum către aderarea la UE.

O oportunitate deja ratată: să aducem Europa mai aproape de cetățeni
Din păcate, Guvernul României nu vede această președinție ca pe o oportunitate, ci ca pe o povară de care încearcă să scape cât mai rapid și ieftin.

De exemplu, Președinția Consiliului UE era o mare oportunitate de a aduce Europa mai aproape de oameni, dar și de a deschide întreaga țară pentru a găzdui această președinție. Având în vedere că România va organiza 20 de reuniuni ministeriale, ele puteau fi programate să aibă loc în toată țara, în orașe din Ardeal, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Banat. În felul acesta, am fi adus miniștrii din toate țările UE mai aproape de români, în orașele lor. Era o oportunitate de a-i informa pe locuitorii acestor orașe cu privire la apartenența noastră la UE. Era, totodată, o oportunitate pentru orașele-gazdă de a se deschide și a se face mai cunoscute liderilor europeni. Informarea este cea mai bună armă împotriva populismului, iar dacă în orașul tău se organizează o întâlnire ministerială, te informezi. Din păcate, guvernul va găzdui toate reuniunile între zidurile Palatului Parlamentului.

Cred că ar fi avut mai mult sens să organizezi o reuniune a miniștrilor de externe la Iași, la doi pași de Republica Moldova. De asemenea, o reuniune a miniștrilor agriculturii ar fi avut mai mult sens în provincie, în timp ce reuniunea miniștrilor pentru telecomunicații aș fi organizat-o la Cluj-Napoca, unde sunt atâtea start-up–uri din IT.

Președinția română: funcționari bine pregătiți, miniștri slabi și lipsiți de credibilitate

În anul dinaintea preluării președinției, miniștrii Guvernului Dăncilă s-au întrecut în declarații și acțiuni prin care și-au demonstrat lipsa de pregătire și prin care și-au știrbit credibilitatea pe plan european. Credibilitatea este ingredientul principal de care un guvern are nevoie pentru a exercita cu succes președinția UE. Celelalte state membre trebuie să aibă încredere că, la momentul în care ceva se agreează în reuniunile ministeriale, când tu prezinți rezultatul opiniei publice sau când negociezi cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană, aperi exact poziția care s-a agreat acolo. În momentul de față, încrederea liderilor europeni în Guvernul Dăncilă este aproape de zero.

În plus, pentru a avea o președinție de succes, avem nevoie de miniștri și de un prim-ministru care cunosc problemele din toate statele membre. Cu toții am fost plăcut surprinși de discursurile de joi-seară de la Ateneul Român ale președintelui Consiliului European, Donald Tusk, precum, respectiv al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și al președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani. Am apreciat referințele lor la istoria, cultura și tradiția românească, precum și la provocările noastre actuale. Aceste discursuri au arătat, dincolo de o pregătire temeinică a evenimentului, și faptul că cei trei lideri cunosc îndeaproape situația din România. La fel cum vă asigur că știu foarte bine situația din Letonia, Spania sau Cipru.

Din păcate, nu am văzut, de exemplu, ca ministrul Petre Daea să fie cunoscător al agriculturii din Irlanda sau din Portugalia, nici pe Carmen Dan nu am văzut-o să viziteze granița dintre Turcia și Grecia, să fie la curent cu presiunea pe frontiera externă a Uniunii, să meargă în vizită în sudul Italiei sau la centrala Europol pentru a se informa cu privire la riscurile din domeniul securității. La fel cum nu cred că prim-ministrul Dăncilă va înțelege ceva atunci când prim-ministrul Irlandei o va suna pentru a discuta despre problema graniței cu Irlanda de Nord.

Singurul motiv pentru care această președinție nu va fi un fiasco este că munca cea mai grea va fi dusă de funcționarii și diplomații români de la București și de la Bruxelles, care sunt bine pregătiți și vor putea gestiona foarte bine partea administrativă și diplomatică a președinției. Dar ceea ce face diferența între o președinție mediocră și una de succes reprezintă negocierea pe principalele dosare și modul în care îți promovezi, în negocierile cu omologii din Consiliu, propriile priorități de președinție. Or, numai un ministru sau un prim-ministru bun poate să fructifice pe deplin prioritățile de președinție.

Ca atare, un lucru este clar: vom duce la bun-sfârșit președinția datorită profesioniștilor din instituțiile europene și din cele naționale, dar va fi o președinție fără lauri, fiindcă Guvernul Dăncilă a demonstrat deja că nu poate și nici nu vrea să fructifice la maximum oportunitățile acestui moment istoric.

Cum putem fructifica Președinția UE în locul Guvernului Dăncilă

Noi, politicienii de opoziție, nu putem merge la reuniunile ministeriale în locul Guvernului Dăncilă, dar tot putem fructifica pentru România această președinție. Asta deoarece, în aceste luni, Uniunea Europeană, liderii politici europeni, liderii de opinie, presa internațională se vor uita spre țara noastră mai mult decât oricând de când am aderat la UE. De aceea, trebuie să ne folosim de orice oportunitate de a promova interesele țării noastre, de a promova România și lucrurile bune care se întâmplă la noi în țară.

Vom merge în fața oamenilor alături de liderii europeni – Antonio Tajani, Jean Claude Juncker, Donald Tusk – care au apărat poporul român în discursul de la Ateneu, le vom spune oamenilor ce vom face în următorii cinci ani și le vom cere încrederea.