A fi sau a nu fi recesiune

43
7 minute de lectură

A fi sau a nu fi recesiune? Aceasta este întrebarea pentru economia românească. Acum, este dificil de răspuns, pentru că nu există o prognoză oficială recentă și nici instituțiile financiare românești nu se hazardează la această oră să anticipeze.

Foto: Agerpres

Este adevărat că sunt încă multe necunoscute în joc. Sectoare economice întregi nu se știe către ce direcție se vor îndrepta. Drept urmare, la această oră, nu se poate face decât o trecere în revistă a celor mai importante evoluții care vin dinspre economie.

Fără îndoială, există o serie de evenimente și decizii care vor influența sectorul economic și care pot să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește evoluția produsului intern brut (PIB).

Industria auto, esențială pentru România

Poate cea mai importantă este la această oră evoluția industriei auto, marcată de închiderea pentru două-trei săptămâni a fabricii Ford de la Craiova. 6.000 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar în această perioadă vor primi 78% din salariu.

Măsura vine pe fondul unor mișcări identice ale companiilor auto în întreaga Europă. Fabricile de asamblare au fost închise una după alta, indiferent de marcă și de țară. Este adevărat că închiderea fabricilor se face doar pentru o perioadă limitată, dar este greu de spus în ce măsură producătorii auto nu vor decide o prelungire a termenului.

Din păcate, oprirea temporară a facilităților de producție are drept cauză nu doar criza coronavirusului și grija pentru sănătatea angajaților, ci și scăderea vânzărilor și întârzieri de aprovizionare din China. Toate aceste motive arată că industria auto se confruntă cu o problemă de piață și nu doar cu una legată de criza sanitară.

La închiderea ediției, compania Renault a anunțat închiderea temporară a uzinei de la Mioveni, respectiv în perioada 19 martie – 5 aprilie a.c.. Vor intra în șomaj tehnic 14.000 de angajați, care vor primi 85% din salariu.

Cu două fabrici închise din domeniul auto, România va începe să aibă probleme serioase cu nivelul exporturilor, deci în ceea ce privește balanța comercială și echilibrarea cursului de schimb, dar și din punctul de vedere al locurilor de muncă. Evident, situația trebuie judecată în funcție de perioada în care sunt închise fabricile. Două săptămâni? Trei? O lună sau două? Deocamdată, nimeni nu știe.

Industria auto este esențială pentru România. Nu doar în ceea ce privește asamblarea mașinilor la Mioveni și Craiova, ci și pentru  întreaga „armată” de companii care produc piese și subansamble pentru marile branduri internaționale.

Companiile din industrie depind de comenzile europene

Numai că dacă vânzările de autoturisme vor începe să scadă la nivel european, este clar că producătorii români (companiile care livrează piese și subansamble) vor avea mai puține comenzi de la firma-mamă. Ceea ce va face ca marea noastră industrie auto să scadă.

În rest, industriile românești nu sunt afectate, la această oră. Doar că logica din industria auto rămâne. Adică, o scădere a comenzilor din Europa de Vest aruncă industria autohtonă pe minus. O scădere care va avea efecte și asupra evoluției economiei, în ansamblu, dacă luăm în calcul că industria are cea mai mare pondere în PIB dintre ramurile economice, aproximativ 23%, iar din poziția de lider orice încetinire se simte.   

Sectorul transporturilor este vulnerabil

Foto: Getty Images / Guliver

Transporturile sunt în suferință. Atât cele aeriene, cât și cele rutiere. Transporturile internaționale rutiere de persoane au scăzut dramatic, la fel și cele aeriene. Companiile aeriene românești și-au anulat rute importante în Italia, Spania sau SUA. Deocamdată, companiile aeriene românești nu au făcut o estimare a reducerii activității și a cifrei de afaceri, dar, cu siguranță, ele se scriu cu două cifre și pun în dificultate firmele de profil. Mai grav este că nici viitorul nu este încurajator, în sensul că industria turistică, de care depinde în bună măsură și evoluția companiilor aviatice, se află în declin accentuat, la nivel mondial.

Transportatorii rutieri internaționali sunt esențiali pentru economia românească. De ce? Pentru că balanța serviciilor de transport este excedentară, ceea ce înseamnă că sunt o adevărată „pasăre rară” în economia autohtonă.

Faptul că, deocamdată, s-a găsit o rezolvare favorabilă pentru cererea companiilor de transport internațional, ca șoferii profesioniști care se întorc din zonele sanitare roșii ale Europei să nu mai fie obligați să intre în carantină, este esențial pentru acest sector economic. Aplicarea acestei măsuri ar fi lăsat companiile de transport internațional fără o bună parte a forței de muncă.

Este evident că această decizie ajută companiile, dar nu le garantează păstrarea cifrei de afaceri sau a profitului la nivelul anului precedent. La nivel european, fluiditatea transportului este o problemă a momentului. Se închid granițe, se fac controale mai stricte la plecarea în cursă, la vamă sau la sosirea la destinație. Fiecare stat a introdus măsuri sanitare care întârzie transportul cu ore sau zile întregi. Din acest punct de vedere, transportatorii români devin mai puțin profitabili, iar, în perioada următoare, situația comenzilor s-ar putea complica.

HORECA este în declin puternic

Industria hotelieră și cea a ospitalității sunt în prăpastie. Închiderea restaurantelor, barurilor și cafenelelor pentru servirea clienților la fața locului produce pierderi importante.

Reprezentanții industriei hoteliere susțin că gradul de ocupare, în perioada februarie-martie a.c., a fost de 20%, ceea ce este infim.

Sectorul organizării de evenimente este la pământ, iar cel al activităților culturale, la fel. Amândouă se rostogolesc spre faliment și așteaptă susținere de la guvern.

Comerțul pare înfloritor. Doar că este nevoie de nuanțe. Comerțul nealimentar este la pământ. Vânzările au scăzut substanțial, până aproape de zero. În acest context, a fost inițiată o petiție prin care se cere ca guvernul să asigure cadrul legal pentru ca plata chiriei pentru spațiile comerciale închise din cauza crizei coronavirusului să fie anulată. Este un subiect complicat, pe care este greu de crezut că îl va rezolva guvernul Orban prin pachetul de stimulare a economiei, dar care lovește într-o mare măsură IMM-urile.

Forța de muncă, marea problemă

O temă transversală, în sensul că traversează foarte multe sectoare economice, este forța de muncă. Până acum, antreprenorii se plângeau public și zgomotos de lipsa forței de muncă. Acum, situația este diferită. Patronii descoperă că activitatea se poate desfășura și cu mai puțin personal, ceea ce le-ar putea da idei să reducă numărul de salariați.

Sau să flexibilizeze legislația muncii. O propunere interesantă a venit recent de la Camera de comerț româno-germană, care a propus soluția aplicată în Germania și anume introducerea „Kurzarbeit”, adică programul redus de muncă.

Să nu uităm, însă, că fostele guverne PSD au implementat o legislație care a exclus munca part time. Metoda germană presupune chiar o legislație a muncii extrem de flexibilă.

În concluzie, economia românească are câteva sectoare în suferință majoră. Este, însă, prea devreme să spunem dacă ele vor trimite economia în recesiune. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele