Ținta? Sectorul IT sau, mai exact, angajații din sectorul IT, care beneficiază de facilități fiscale, facilități instituite încă din 2001.
Aflat la Mediaș, președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că „nu i se pare normal ca angajații din sectorul IT să fie scutiți de la plata impozitului pe salariu”. „Orice venit trebuie impozitat. Nu poți să creezi facilități fiscale care îmbracă forma unor privilegii”, a persistat Ludovic Orban în ideea sa.
O idee care, indiferent dacă are sau nu vreo valoare de adevăr, a fost emisă într-un mod politicianist. Fără studii de impact, fără o consultare cu cei vizați. Și, în plus, ar trebui să ne întrebăm: „Dacă merge bine ceva, de ce ar trebui schimbat, mai ales atunci când nu este estimat impactul schimbărilor?”.
Aceste facilități nu au fost retrase nici măcar în timpul crizei economice din perioada 2008-2009, cum, de altfel, îi dădea replica liderului liberal și fostul președinte Traian Băsescu. „Ludovice, te rog, nu-l înlocui pe Dragnea! Ţi-a dat ţie prin cap să impozitezi salariaţii din industria IT. Ludovice, datorită importanţei acestei categorii de specialişti, veniturile lor n-au fost impozitate nici în perioada de criză economică. Acest lucru a făcut ca toate marile companii IT din lume să dezvolte în România mari centre de cercetare, de realizare de programe industriale, centre regionale de mentenanţă etc., etc., absorbind integral forţa de muncă specializată produsă de toate marile universităţi ale ţării”, a scris, pe Facebook, Traian Băsescu. „Ludovice, dacă te pui cu taxele pe ei, fetele şi băieţii aceştia au câte un scaun şi un calculator pe care, într-o noapte, le iau sub braţ şi au plecat în alte zări pentru că, partea esenţială, creierul, este la purtător”, a mai comentat fostul președinte al României, care a mai ținut să precizeze că sectorul IT, în afară de un imens prestigiu adus ţării, generează o contribuţie la produsul intern brut care, în curând, va egala contribuţia întregii agriculturi autohtone.
Un efort bugetar de 190 de milioane de euro
Și totuși, ar trebui să fie retrase aceste facilități? Conform estimărilor făcute de Isabela Manelici, cercetător la Universitatea Berkeley din Statele Unite, şi de Smaranda Pantea, de la Universitatea de Economie din Praga, în studiul „Industrial Policy at Work: Evidence from Romanias Income Tax Break for Workers in IT”, publicat în aprilie 2019, bugetul statului a „pierdut”, în medie, anual, circa 60-80 de milioane de euro pe an cu scutirile de impozit pentru salariile din IT.
Pentru prezent, având în vedere dezvoltarea sectorului, calculele ne arată că, la un venit lunar mediu – conform INS – de 1.600 de euro și un efectiv de IT-iști de circa 95.000-100.000 de persoane, cei 10% impozit pe venit ar reprezenta aproximativ 180-190 de milioane de euro.
Suma nu este nici mare, dar nici mică, raportată la bugetul României.
Pe plus sau pe minus
Și totuși, atunci când ne gândim la eliminarea facilității fiscale acordate IT-iștilor, nu ar trebui scăpat din vedere că IT-iștii, la fel ca orice alt salariat din România, plătesc și ei o mulțime de alte taxe. Iar toate aceste taxe se raportează la salariile lor mari (cele mai mari din economia românească).
Salariul mediu nominal net a fost de aproape 7.500 de lei (circa 1.600 de euro) în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice).
Practic, prin eliminarea facilității s-ar câștiga cei 10% impozit pe venit, dar s-ar pierde cei 40% impozit pe muncă. Și, cum CAS-ul, CASS-ul și șomajul au o pondere de circa 40% la salariu, rezultă că, dacă doar 25% (unul din patru) dintre IT-iști pleacă în străinătate în urma tăierii facilității fiscale pe care o au în prezent, câștigurile (de 10% impozit pe venit) vizate de domnul Orban dispar cu totul.
Nu mai vorbim de alte impozite și taxe pierdute în mod indirect. Plecarea a 10-20% dintre IT-iști înseamnă cheltuieli cu bunurile de larg consum care nu mai sunt făcute pe piața românească. Și, dacă pentru 25.000 de IT-iști plecați să lucreze în altă țară estimăm o cheltuială lunară de circa 250 de euro/persoană, vom ajunge la o pierdere de cifră de afaceri pe segmentul bunurilor de larg consum de circa 75 de milioane de euro. Și nu am luat în calcul faptul că unii dintre aceștia vor pleca peste hotare cu familiile. Doar TVA-ul aferent acestui consum, pierdut prin faptul că IT-iștii plecați nu mai cumpără bunuri în România, ajunge astfel la 14-15 milioane de euro anual. Iar aici vorbim, de asemenea, și de locuri de muncă pierdute în sectoarele respective (alimentar, îmbrăcăminte etc.), adică din nou de CAS, CASS, șomaj etc., chiar dacă aplicat la salarii mai mici. Astfel că, atunci când tragem linie, vom avea surpriza că, în locul unui plus de venituri la bugetul de stat, vom fi, în fapt, pe minus.
Contribuția la creșterea PIB a IT&C s-ar putea dubla în șapte ani
Pe de altă parte, același studiu al celor două cercetătoare românce ne arată că „statul câștigă o valoare adăugată de 25 de ori mai mare” decât veniturile pierdute.
La nivelul anului 2015, conform datelor BNR, din cei 5,1% pondere în PIB a sectorului de IT&C, 2,8% era reprezentat de sectorul IT (CAEN 62-63), 1,6% de telecomunicații (CAEN 61) și 0,7% alte activități de informații și comunicații (CAEN 58-60). În prezent, contribuția sectorului de IT&C la PIB este estimată la 6,2%, iar contribuția sectorului IT&C la creșterea PIB ̶ de 0,7 puncte procentuale.
„Simulările privind perspectivele creșterii ponderii valorii adăugate brute (VAB) «Informații și Comunicații» în PIB nominal la 12% indică posibilitatea atingerii acestei valori în condițiile în care sectorul își păstrează, în următorii nouă ani, evoluția notabilă din anul 2016. În acest caz, contribuția la creșterea PIB s-ar dubla, atingând 1,5 puncte procentuale, față de 0,7 puncte procentuale în anul 2016,” arată un studiu al BNR, referitor la domeniu.
Ponderea valorii adăugate brute a sectorului IT&C în PIB nominal, în România (4,2%), era printre cele mai ridicate la nivel european (în 2014, conform Eurostat), înaintea noastră fiind Luxemburg (4,7%), pe același loc cu noi situându-se Bulgaria și Estonia (4,2%), iar în urma noastră ̶ restul țărilor din UE, inclusiv Irlanda, unde acest indicator are o valoare de 3,9%.
Conform celui mai recent studiu ANIS, cifra de afaceri totală a sectorului IT a crescut cu 11 procente în 2017, comparativ cu 2016, atingând pragul de 4 miliarde de euro, în condițiile în care piața internă de software și servicii IT a crescut în 2017 cu doar 2,1% față de anul anterior, ajungând la 975 de milioane de euro. Pentru 2018, se estimează că veniturile totale generate de industria de software și servicii IT vor ajunge la 4,5 miliarde de euro (datele complete vor fi disponibile în septembrie 2019), iar pentru 2020 este previzionată o cifră de afaceri totală a domeniului de 6,3 miliarde de euro.
Exportul de software și servicii IT, cu o importantă contribuție la echilibrarea contului curent, a fost de peste 3,02 miliarde de euro (75,6% din valoarea întregului sector IT), în creștere cu peste 14% față de valoarea înregistrată în anul precedent. Din totalul exportului de produse și servicii IT, aproximativ 75% merge către piața europeană, 22% către cea americană, restul fiind direcționat către alte piețe.
Venitul generat intern a crescut însă cu doar 20 de milioane de euro (2,1%), de la 955 de milioane de euro, cât au fost înregistrați în 2016, la 975 de milioane în 2017.
Potrivit studiului ANIS, numărul total de angajați cu contracte full-time din sectorul de software și servicii IT a ajuns, în 2017, la 89,850 de specialiști, o creștere cu 7,5%, comparativ cu 2016. Dintre aceștia, 88,6% ocupă posturi tehnice, restul deținând poziții în departamente non-tehnice. Trei sferturi dintre companiile cu cei mai mulți angajați au capital străin.
Măsurile legislative au ajutat la expansiunea sectorului
„Creșterea sectorului IT&C în termeni reali și majorarea ponderii acestuia în PIB au fost susținute și de o serie de măsuri legislative, precum scutirea de impozit a veniturilor din salarii sau instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi și crearea de locuri de muncă”, se arată în documentul intitulat „Studiu al evoluțiilor sectorului IT&C în România”, realizat de analiști economici ai BNR.
Pe fondul acestor avantaje fiscale, stocul de investiții străine directe în domeniul „Informații și comunicații” a crescut. „Conform unor discuții informale avute cu reprezentanți ai domeniului IT&C, majoritatea companiilor străine care vin în România vizează, în special, activităţi de outsourcing, respectiv implementarea unor soluții tehnice cu un conţinut creativ relativ mai redus și vizează clienții externi, în timp ce activităţile mai complexe, legate de dezvoltarea produselor, sunt menţinute în Occident, unde se practică o gândire la confluența dintre business și tehnologie”, se precizează în studiul BNR.
Și autoarele studiului „Industrial Policy at Work: Evidence from Romanias Income Tax Break for Workers in IT” arată că „efectele pe care le măsurăm sunt, cel mai probabil, cauzate direct de această facilitate fiscală introdusă în România, şi nu de un context cerere – ofertă, ce ar favoriza sectorul IT din România”. Totodată, sectorul IT din România a crescut mult mai repede, comparativ cu alte sectoare ale economiei românești, dar şi în comparaţie cu sectoare IT din alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Respectiva măsură fiscală „a crescut proporţia sectoarelor care folosesc intensiv tehnologia înaltă, ceea ce a facilitat tranziţia către o economie bazată pe cunoaştere”, explică în studiul lor Manelici şi Pantea.
Efecte favorabile
„Dezvoltarea sectorului IT&C are efecte favorabile asupra potențialului de creștere a economiei. O creștere sustenabilă este condiționată de utilizarea eficientă a factorilor de producție (capitalul şi forța de muncă), iar resursele sectorului IT&C au, prin natura lor, contribuții preponderent favorabile la creșterea PIB potențial”, se arată în studiul BNR.
Numărul de angajați din acest sector manifestă, contrar tendinței generale, un trend ascendent, „inclusiv datorită modificărilor cadrului legislativ”.
În plus, înzestrarea cu echipamente poate fi făcută rapid și, comparativ cu alte sectoare (de exemplu, cel al industriei sau al transporturilor), având costuri per angajat, în general, mai mici. La cele două trăsături se adaugă o a treia, poate cea mai importantă, legată de productivitate.
Creșterea eficienței utilizării capitalului și a forței de muncă angajate în IT&C s-ar putea realiza prin atragerea de resurse din alte activități, în general mai puțin productive, dar cu potențial de a fi mai bine fructificate în acest sector. O importanță majoră o are și înclinația angajaților din IT&C de a optimiza constant procesele în curs, receptând cele mai noi practici și inovând. Aici contribuie și infrastructura specifică acestui domeniu (în speță, viteza de transfer a datelor care, în România, este una dintre cele mai rapide din lume).
„Efecte adverse asupra acestui sector, dar și asupra întregii economii, sunt generate de dificultățile tot mai mari ale angajatorilor de a găsi forță de muncă calificată, la care se adaugă incertitudinea privind cadrul legislativ. O creștere pe termen lung a valorii adăugate în economia națională s-ar putea realiza prin orientarea către activități de furnizare de soluții informatice, în detrimentul celor de implementare sau de outsourcing. Efecte favorabile asupra potențialului de creștere a economiei ar proveni și din schimbarea structurii clienților IT&C, în sensul majorării ponderii celor interni. Modificarea ar fi benefică prin înglobarea de către beneficiarii interni a unor noi instrumente de creștere a productivității în cadrul programelor de retehnologizare sau de formare profesională”, se mai arată în studiul BNR.