Alegerile europene, faza pe țări

35

Alegeri europene sau naționale? Comentatorii din toate țările au observat prevalența temelor naționale în alegerile europene, dar și apariția unui fenomen interesant: consultarea la nivel european a avut efecte politice în multe dintre statele membre. De fapt, politicile interne și europene sunt tot mai greu de separat.


Dacă valul populist nu a avut loc, atunci marea excepție pare să fie Franța, unde lista susținută de președintele Emmanuel Macron a fost depășită, la mică distanță, de Alianța Națională eurosceptică a lui Marine Le Pen.

Analiștii francezi au văzut aceste alegeri europene ca pe un adevărat test pentru șeful statului, după criza „vestelor galbene“ și după dezbaterea națională lansată de executiv ca răspuns la violențele de stradă.

Președintele însuși a urcat miza votului și a avertizat asupra unui „risc existențial“ pentru Europa în cazul în care formațiunile populiste ar câștiga.

Republique en Marche – Modem a obținut puțin peste 22% din voturi, aproape de scorul din primul tur de la alegerile prezidențiale din 2017 (24%). Vestea bună este că baza electorală a președintelui Macron a rezistat destul de bine la șocurile din ultimele luni. Vestea proastă este că această bază nu se extinde.

Cu peste 23% din voturi, Adunarea Națională a lui Marine Le Pen își confirmă poziția și devine o forță puternic instalată în peisajul politic. În entuziasmul victoriei – la limită, dar o victorie, oricum – lidera de extremă dreapta a vorbit despre o nouă structurare a societății politice franceze, între naționaliști și globaliști.

În Germania, Grupul conservator, format din Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială, a câștigat alegerile, dar cu prețul unei pierderi substanțiale din electorat. Conservatorii au obținut 29 la sută, cu aproape 7 procente mai puțin decât în urmă cu patru ani. Este cel mai slab rezultat din istorie pentru CDU/CSU. Partidul Social-Democrat, cu 15,8 procente, a continuat seria eșecurilor, înregistrând o scădere cu 12 la sută față de acum cinci ani. Aceste rezultate fac și mai dificilă supraviețuirea Marii Coaliții de la Berlin.

O evoluție formidabilă a a reușit Partidul Verzilor, adunând 20,5 la sută din voturi, un plus de zece puncte procentuale față de alegerile europene anterioare.

Partidul antimigrație, Alternativa pentru Germania, cu 11%, a reușit o creștere cu aproximativ 4 puncte procentuale față de alegerile precedente, când încă se prezenta ca o formațiune conservatoare și nu căpătase accentele dure naționaliste și antimigrație.

În Austria, Partidul Popular al cancelarului Sebastian Kurz s-a plasat primul, cu aproape 35% – o creștere cu mai mult de 7 puncte procentuale față de 2014 – urmat de social-democrați, cu 23,4%, o scădere ușoară față de ultimele alegeri europene.

Partidul Libertății, de extremă dreapta, s-a aflat, în ultimele zile, în mijlocul unui scandal care a dus la demisia liderului său, Heinz-Christian Strache.

Dar, după cum mulți comentatori anticipaseră, partidul ar fi fost afectat doar puțin de afacerea „Ibizagate”. Partidul a ieșit pe locul al treilea, cu 17%, pierzând doar două puncte procentuale.

În plan intern, scandalul a dus la demiterea guvernului Kurz, prin moțiunea de cenzură adoptată luni de parlamentul de la Viena, și Austria merge către alegeri anticipate.

În Italia, Liga lui Matteo Salvini, cu 34%, și-a devansat net partenerul de coaliție și, totodată, rivalul politic, Mișcarea Cinci Stele, populistă de stânga, care a obținut doar 17%. Între ele s-a insinuat Partidul Democrat, de centru-stânga, cu 22%. Comentatorii de la Roma văd în acest rezultat o consolidare politică pentru Salvini și un pas către transformarea Italiei într-un stat iliberal.

Regimul iliberal din Ungaria se consolidează, la rândul său, după ce Fidesz, partidul prim-ministrului populist Orbán Viktor, a obținut o majoritate absolută, de 52%, rezultat comparabil cu cel din 2014. O victorie obținută în condițiile unei prese puternic controlate de guvern.

În Grecia, Noua Democrație, de centru-dreapta, cu 33%, a depășit cu aproape 10 puncte procentuale formațiunea de guvernământ, Syriza, ceea ce l-a determinat pe premierul Alexis Tsipras să anunțe alegeri anticipate.

În sfârșit, în România, eșecul înregistrat de PSD, care a pierdut 20 de procente față de alegerile legislative din 2016, combinat cu încarcerarea liderului partidului, Liviu Dragnea, este văzut drept un adevărat cutremur politic, nefiind exclusă o schimbare a majorității parlamentare.

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele