Leul s-a devalorizat lent, dar constant, de la începutul anului, ca efect indirect al unei controversate ordonanțe care țintește activele băncilor și amputează un instrument de politică monetară al băncii centrale. Moneda națională a depășit deja nivelul de curs prognozat de majoritatea analiștilor pentru finalul anului 2017. Observatorii pieței valutare nu exclud intervențiile masive ale Băncii Naționale a României (BNR) într-o piață valutară care pariază pe devalorizarea leului, dar întrebarea este unde și când se va opri alunecarea monedei naționale. Și, în definitiv, de ce nu și-au modificat economiștii prognozele pe curs, care au rămas la aceleași niveluri stabilite înainte de furtuna creată de reglementările fiscale? Probabil, deoarece ei consideră că BNR ar putea continua să susțină leul pentru o perioadă, atât timp cât inflația rămâne sub 3%.
„Leul românesc pare că va fi actorul principal al pieței valutare central și est-europene în 2019. Cea mai stabilă monedă din regiune (în regim de flotare controlată a cursului de schimb) pare a se fi trezit la viață, în urma măsurilor guvernamentale controversate”, explică analiștii Erste, grupul financiar din care face parte și Banca Comercială Română. Moneda românească s-a depreciat cu 2,06% în doar primele 29 de zile ale acestui an, ajungând la un minim istoric de 4,7648 lei pentru un euro pe data de 25 ianuarie 2019 (-2,16% față de sfârșitul anului trecut).
Practic, prognozele analiștilor – care vedeau un euro la sfârșitul lui 2019 schimbându-se contra 4,75-4,80 lei – au fost atinse după scurgerea a doar o lună din acest an. Dar evoluția intempestivă a leului în acest început de 2019 nu i-a determinat pe analiștii marilor instituții financiare de pe piața românească să-și modifice prognozele cursului de schimb, considerând că la sfârșitul anului moneda noastră națională va evolua într-un palier de 4,75-4,80 lei pentru un euro.
„Leul românesc a atins nivelul estimat de noi pentru sfârșitul lui 2019, de 4,77 lei pentru un euro, săptămâna trecută. Totuși, atâta timp cât pragul de 4,80 lei pentru un euro se va menține, există șanse bune ca, într-un mediu de piață adecvat, acesta să se miște într-un interval de variație de 4,75-4,80 lei pentru un euro, cu ceva sprijin din partea intervențiilor BNR.”
Într-un scenariu mai sumbru, în care România ar atrage interesul speculatorilor de valute, cursul de schimb leu-euro ar putea depăși cu mult pragul de 4,80 lei pentru un euro, consideră analiștii băncii austriece Erste, care în acest caz ar vedea o depreciere de 4-5% în 2019, per ansamblu.
„Este destul de devreme să numim care dintre scenarii are o mai mare probabilitate de a se împlini, dar, ca parte a mixului de cauze ce ar putea duce leul mai sus de pragul 4,80, luăm în calcul o pierdere a credibilității BNR. Acest lucru s-ar putea produce în cazul special în care un nou consiliu de administrație este ales în acest an, iar membrii săi sunt susceptibili de a răspunde intervențiilor politicului sau s-ar dovedi lipsiți de pricepere pe o astfel de piață”, explicitează analiștii Erste Bank.
Pragul de 4,77 lei pentru un euro este văzut ca un punct important de rezistență pe traseul deprecierii leului, de către analiștii ING Bank Romania, care își mențin, la rândul lor, estimările cu privire la evoluția monedei noastre naționale. Astfel, aceștia văd un curs de schimb de 4,75 lei pentru un euro în prima parte a anului și de 4,80 lei pentru un euro în cea de-a doua parte anului.
Analiștii Unicredit Bank cred că BNR ar putea continua să susțină leul pentru o perioadă, atât timp cât inflația rămâne sub 3%. Intervențiile băncii centrale (prin instrumente de politică monetară) sunt dezavantajate în configurația actuală. Acestea ar putea fi utilizate numai în momente de lichiditate ridicată pe piață, din teama de a nu accentua creșterea ratelor pieței monetare. Mărirea ratelor dobânzilor, pe de altă parte, ar lovi în continuare în sectorul bancar, deoarece noua taxă bancară propusă este legată de rata ROBOR. Estimarea lor este de 4,75 lei pentru un euro pentru finalul lui 2019 și de 4,8 lei pentru un euro pentru 2020.
O piață mai volatilă –Președintele Klaus Iohannis i-a învinuit pe social-democrații aflați la guvernare că nu știu cum să gestioneze economia, iar rezultatele pot fi văzute în rata de schimb. Într-adevăr, evoluțiile politice recente (introducerea impozitului pe activele bancare și alte propuneri legislative legate de fenomenul corupției) au condus la creșterea volatilității pieței – ca și cum deficitul de cont curent ridicat și perspectivele de depășire a deficitului fiscal nu ar fi fost factori negativi suficienți pentru a întuneca perspectivele monetare. Politicienii vor ignora, probabil, dependența țării de investițiile de portofoliu, continuând lupta în două direcții cu instituțiile UE: în chestiuni fiscale și, respectiv, judiciare. Deși România ar putea evita o procedură de deficit excesiv în 2019, ea se poate confrunta cu una în 2020, dacă politica fiscală nu se va restrânge în continuare. Chiar și așa, nu este previzibilă o retrogradare a ratingului, deoarece dezechilibrele din România rămân scăzute în comparație cu țările evaluate în mod similar, consideră Dan Bucșa, economist-șef pentru regiunea central și est-europeană al Unicredit Group. Lupta României cu instituțiile UE ar putea conduce la o alocare mai redusă a fondurilor UE în bugetul UE 2021-2027, pentru care negocierile vor începe cu seriozitate în acest an. Acest lucru ar reduce în continuare creșterea potențială, afectată deja de investițiile slabe din ultimii cinci ani și de cel mai mare val de emigrare care afectează România mai mult decât orice altă țară din UE, mai avertizează Bucșa. Factorii exogeni, cum ar fi majorarea ad-hoc a impozitelor și deprecierea treptată a leului (nu mai devreme de trimestrul al doilea din 2019), ar crește inflația, în timp ce un dolar mai puternic ar putea să o reducă.