Deriva din Educație nu se rezolvă (doar) cu bani

56

PSD a anunțat că intenționează să aloce educației, în bugetul pe care-l va prezenta zilele acestea în parlament, cele șase procente prevăzute prin lege din produsul intern brut (PIB). De zece ani, învățământul din România este subfinanțat și funcționează cu o alocare de cel mult jumătate din procentul prevăzut prin chiar legea Educației. Consecințele acestei subfinanțări au impact, inevitabil, și asupra pieței muncii. Alături de analfabetismul funcțional care atinge cote alarmante, de locul codaș ocupat în Europa de absolvenții cu studii superioare, România se dovedește inaptă să mai producă specialiști. O mare parte dintre specialiști pleacă în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în alte țări din Uniunea Europeană. Simpla alocare a procentului prevăzut prin lege nu rezolvă, însă, problema educației din România. O spun la unison și liderii politici, și practicienii domeniului. E nevoie de o schimbare de paradigmă, de o strategie națională asupra domeniului, de o bună repartizare a fondurilor pentru creșterea calității educației, nu doar de o simplă mărire a salariilor din domeniu. Și mai e nevoie de o corelare a politicilor domeniului cu cele economice și sociale, nu în ultimul rând cu cele de pe piața muncii.

Zece ani de subfinanțare

În ciuda faptului că, prin Legea Educației, învățământul ar trebui să aibă alocat anual 6% din PIB, procentul a scăzut îngrijorător în ultimii zece ani. În 2008, alocarea de la buget pentru învățământ era de 4,2%. Din 2010, în plină criză financiară, a scăzut la 3,5% și apoi la 3%. Învățământul a funcționat, așadar, cu jumătate din finanțarea prevăzută de lege. În ciuda faptului că economia s-a redresat, iar PIB-ul a crescut, Educația nu doar că nu a primit mai mulți bani de la buget, dar a scăzut în ultimii doi ani la 2,8% din PIB în 2016 și la 2,9% în 2017. În 2018, în ciuda creșterii economice anunțate de Guvernul Dăncilă, finanțarea de la buget a sistemului de învățământ a rămas ca în perioada crizei, la jumătate din alocarea prevăzută prin lege: 3%.

Finanțăm lipsa de pregătire, încurajăm exodul specialiștilor

În ciuda subfinanțării învățământului și educației, statul își permite să finanțeze nemunca și lipsa de pregătire, ceea ce arată o necorelare a politicilor sociale și economice cu cele de educație. Numărul de muncitori necalificați reprezintă la ora actuală 15,20% din totalul de angajați, după cum arată un studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România, făcut pentru perioada 2016-2017. Studiul confirmă că economia românească are „specializare” pe valoare scăzută. Printre cauze a fost identificat ajutorul de șomaj acordat tinerilor care nu au trecut bacalaureatul. În loc să-i oblige la cursuri de formare profesională, statul le dă bani să stea acasă, într-o înțelegere originală a protecției sociale. O altă cauză: majorarea repetată a salariului minim. Devine, astfel, destul de confortabil să fii muncitor necalificat.

De asemenea, există o necorelare a nevoilor pieței cu „producția” pe bandă rulantă a școlilor de diplome, care oferă absolvenți ce nu-și găsesc locul pe piața muncii. După desființarea școlilor profesionale, majoritatea tinerilor optează pentru facultăți care le oferă un fals status social, nu și un loc de muncă, sau unul sub nivelul teoretic de pregătire.  

Paradoxal, chiar și așa România ocupă un loc codaș în UE cu cei mai puțini tineri cu studii superioare din grupa de vârstă 30-34 de ani, potrivit datelor Eurostat. Ceea ce dă notă tot despre credibilitatea documentelor de absolvire oferite de școlile de diplome. O parte emigrează, iar alții ajung vânzători la supermarket.

Pe lângă lipsa de corelare între educație și piața muncii, există și o inadecvare a politicilor economice cu nivelul de pregătire al specialiștilor formați în sistemul românesc de învățământ. Așa apare hemoragia de specialiști către țări dispuse să recompenseze competența, unde-și pot asigura un nivel de trai decent.

Noul program de guvernare, promisiuni multe, fapte puține

Cu toate acestea, în loc de măsuri care să lucreze la baza sistemului, PSD a anunțat în noul său program de guvernare, lansat în ianuarie 2018, că se are în vedere „creșterea prestigiului internațional al României”, prin valorificarea potențialului domeniului Educației și Cercetării, prin sprijinirea tinerilor care fac performanță și internaționalizarea universităților românești. Nimic despre abandonul școlar și măsurile care l-ar putea preveni, la pachet cu cele sociale. La capitolul Educație, programul conține doar enunțuri și declarații de intenție, pe atât de credibile pe cât sunt de greu de verificat. Printre cele astfel enunțate, se numără sprijinul acordat părinţilor privind creşterea nou-născuţilor, prin asigurarea condiţiilor de integrare a copiilor în creşe, respectiv pentru acces în învăţământul preşcolar, dar şi asigurarea unui „învăţământ de calitate”, în „şcoli echipate corespunzător”. De asemenea, sunt prevăzute investiţii pentru reabilitarea și modernizarea clădirilor şcolare, dar şi un pachet social pentru Educație, indicat cu majuscule, semn al importanței care i se acordă. În același program, mai este prevăzută construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school, dar şi luarea unor măsuri pentru formarea profesorilor; promisiune prevăzută și în programul inițial, cu care PSD a câștigat alegerile. În noul program de guvernare mai sunt prevăzute promovarea „profesioniştilor în managementul educaţional, întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului de educaţie şi regândirea modalităţilor de avansare în carieră pentru cadrele didactice”.  

Vlad Alexandrescu: PSD are nostalgii comuniste

La un an de la relansarea programului de guvernare, majoritatea promisiunilor dedicate domeniului Educației au rămas la stadiul de simplă promisiune. Din cele 2.500 de grădinițe promise, au fost construite 40 în 2017 și doar opt în 2018. Informația a fost făcută publică chiar de ministrul educației, Ecaterina Andronescu, la o interpelare a senatorului Vlad Alexandrescu, vicepreședinte al USR: „Ceea ce arată o discrepanță foarte mare față de cât a promis PSD. Prin această ordonanță, zisă «a lăcomiei», înțeleg că PSD creează un cadru de finanțare pentru 2.500 de grădinițe olimpice. Nu știu exact ce înseamnă asta și câte o să construiască. Din punctul meu de vedere, cam seamănă cu autostrăzile suspendate promise de fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu”, a spus Alexandrescu pentru Reporter Global.

Pentru viceliderul USR este la fel de îngrijorător că la nivel de guvern nu se știe ce înseamnă analfabetismul funcțional, definit, amintește fostul ministru al culturii, inclusiv în testele PISA. „Dacă ministerul nu cunoaște acest termen și semnificația acestui termen, ne întrebăm cum poate administra Educația din România”, se întreabă Alexandrescu. El recunoaște și salută efortul PSD de a mări salariile în învățământ, despre care spune că erau necesare pentru că puțini absolvenți de facultate mai doreau să devină, la rândul lor, profesori, din cauza subsalarizării. În opinia sa, este timpul pentru o regândire de fond a sistemului educațional românesc care să facă școala mai atractivă pentru elevi și care să-i și sporească prestigiul. Alexandrescu s-a arătat îngrijorat însă de nostalgiile comuniste pe care le dovedește PSD prin modificările aduse sistemului și prin propunerile făcute. „Mă refer la reintroducerea examenului de admitere la liceu, la treapta a doua. Acestea erau lucruri care mergeau într-un sistem cu foarte multe constrângeri. Nu cred că simpla revenire la sistemul de învățământ din anii ’70-’80 va duce la creșterea calității și va crește apetența elevilor de a învăța și de a face performanță”, a mai spus Alexandrescu.

Dora Vulcan
Dora Vulcan a intrat în presă în 1992, după un stagiu la departamentul de strategie al unei campanii prezidențiale. A lucrat la agenția de știri a cotidianului România liberă, la secția de politică internă și apoi la cea de investigații, focusată pe domeniul justiției și pe ingerința politicului în anchetele penale. A fost stringer la BBC România și consultant de presă la Comisia Națională de Informatică a Guvernului României. A scris la Revista 22 despre plagiatele din mediul universitar.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele