Home Life Exit Astrologia pe înțelesul tuturor

Astrologia pe înțelesul tuturor

1
Astrologia pe înțelesul tuturor
5 minute de lectură

Încerc acum cu puținele mele cunoștințe (sigur, modestia e mimată și ipocrită) să vorbesc un pic despre astrologie. Oamenii de știință sunt de regulă oripilați când aud de astrologie. E ca și cum le-ai pune să se ducă la vrăjitoare să le scoată argintul viu (adică mercurul) din ei. Newton însuși, tatăl fizicii moderne, era mare pasionat de astrologie. Pe scurt, astrologia a fost înaintea astronomiei. Când savanții au început să studieze cu metodele și inteligența moderne planetele, acestea aveau deja un nume. Și numele vine din mitologia greacă. Deci nu mai erau virgine. Cineva mai fusese pe-acolo. De mai multe ori. Dar hai să vedem mai întâi cine erau aceste planete.

Soarele se numea după botez Helios. Nu era cine știe ce mare zeu. Grecii aveau alți preferați. Îl vedeau din când în când acolo sus pe cer și credeau că e o creatură minusculă, cu rol de a da un picuț de lumină marelui Pământ. Anaxagoras a fost primul care le-a atras atenția că Soarele nu e chiar așa de mic. Și a stabilit chiar dimensiunea: e de cinci ori mai mare decât Peloponesul. Adică de cam o sută de ori cât Bucureștiul. Helios era un tip șters și cu un orgoliu ușor nejustificat. Când l-a văzut pe Icar că zboară (cu aripile făcute de ta-su, Dedal, din ceară, pene și oase), s-a supărat și i-a topit aripile, făcându-l să cadă în mare. Măruntă bucurie, pentru că Icar a rămas în conștiința umanității ca primul care a încercat să zboare. În schimb, de Helios nu mai știe nimeni.

Luna se numea Selene (de la seleas-strălucire), o zeiță care se deplasa într-un car de argint și care era extrem de amatoare de aventuri amoroase. S-a iubit chiar și cu un cioban, unul Endymion, care se pare că era foarte bine dotat. Grecii n-o iubeau peste măsură. Era frumoasă, dar rece, cu toată nimfomania ei.

Am ajuns la jucăușul Mercur-Hermes. Era favoritul lui Zeus-Jupiter, pe care îl servea acoperindu-l de fiecare dată când patronul Universului mergea la gagici. Era zeul comunicării. El transmitea toate mesajele și de multe ori le distorsiona exact așa cum îi convenea. Era, prin urmare, jurnalist. Sigur că, din când în când, mai venea și cu câte un fake-news, în funcție de interesele personale. Dar, de regulă, trimitea mesaje corecte. A fost și primul businessman, păcălindu-l pe frati-su, Apollo, de două ori. În plus, se ocupa cu medicina. Cu un băț care avea în cap un semicerc, caduceul, îi adormea pe bolnavi și uneori chiar îi vindeca. Caduceul e semnul universal al farmaciilor de azi. Nu se prea ocupa cu amorul, deși lăsase și el însărcinate câteva nimfe. La cât sex făceau zeii olimpieni, el era undeva pe la coadă. Dar asta nu din lipsă de apetit, ci de timp. Tot Mercur îi ducea pe morți la Hades-Pluto și îi dădea indicii acestuia unde să îi plaseze, în Rai sau în Iad. Ocupat om, acest Mercur!

Ocupată era și soră-sa, Venus-Afrodita. Dar cu amorul. Se născuse din spuma mării și făcuse un copil, Eros-Cupidon, nu se știe cu cine, cu taică-su sau cu frati-su, Hermes. Venus era blondă, tocmai să se diferențieze de grecoaicele comune, care erau ușor tuciurii. O vedem și azi la Luvru sub forma celebrei statui fără mâini, care se pare că a fost sculptată de Antioch, având ca model o hetairă celebră a vremii. Frumoasă trebuie să fi fost, pentru că Paris, tânărul provocat să dea mărul celei mai arătoase zeițe, i l-a dat ei. Ea i-a dat-o la schimb pe Elena, nevasta lui Menelaos, iscând astfel celebrul Război Troian.

Război în care frățiorul ei, Marte-Ares, a jucat un rol important. Lui Marte îi plăcea să se bată. Avea și atuuri. Era o namilă de zeu și mânuia bine sabia. Se bucura ca un copil când vedea sânge pe pereți și capete tăiate. Mânca mult și bea ambrozie dublu distilată. Făcea și amor, dar mai preocupat era de zdrobit țeste și tăiat jugulare. A sedus-o și pe soră-sa, Venus, pe care i-a furat-o lui frate-su, Hefaistos-Vulcan. Vulcan era șchiop și strâmb, dar mare meșter în inventică. A construit o plasă invizibilă din care nu mai puteai scăpa decât cu ajutorul lui. Așa i-a prins pe Venus și pe Marte goi pușcă, dovedind astfel adulterul. Că despre incest nu se punea problema, fiindcă zeii greci îl practicau pe scară largă. Toată lumea din Olimp a râs cu lacrimi văzându-i pe cei doi dezbrăcați. Mă întreb de ce. Poate pentru că lui Venus i se lăsaseră un pic sânii, iar Marte o avea cam mică?

Marele Maestru, stăpânul Universului, Jupiter-Zeus, a avut drept bonă o capră. Dar despre asta, povestim săptămâna viitoare. Mercur și Venus să fie cu voi! Nu și Marte, că de el avem parte cotidian.

1 COMMENT

  1. Frumoasă povestea, nu prin elementele de noutate (asa cum zice si Eminescu in Glossă: „Toate-s vechi şi nouă toate”), ci prin faptul ca ne spune cu tarie si obstinentă ca lipsa de morală și moravurile de doi bani au fost trăsăturile de bază ale mai marilor lumii, iar lumea a evoluat, s-a dezvoltat, concomitent ca incesturile să continue, fiind azi cotate ca abuzei sexuale sau mai stiu Dumnezeu cum. OPână și putritana familie regală britanică este lovită azi de un asemenea scandal, cel mic fiind in situația de a se „dezvorța” de frumoasa sa mulatră care a descoperit acum că a fost abuzată in copilarie de tac-su. cei să=i faci, i-a plăcut și lui Mitologia greacă. Ce numai zeii din Olimp „are dreptul”, că de „din zei de-am fi coborâtori….”, zice tot poetul.
    De fapt este cel mai frumos „răcnet civic” din media noastră dâmbovițeană la adresa depravării morale a clasei politice și a lumii interlope ce s-a suit in Parlament, folosind „scara electorală”. Se schimbă nevestele ca ciorapii (ca să nu zicem chiloții) – vezi numai pe cei doi corifei aflați azi la butoane, ca să nu mai vorbim de Chioru care a ridicat statutul curvelor de Buzău sau din alte zone la rang de ministru-, se schimbă orientările politice in sistem incesturilor ca si-n Olimp (vezi-l pe Țuțuianu, pe Corinuța cea Creață și a.m.d.). Ce se va alege? vom avea un Război Dâmbovițean după modelul celui Troian? Se va reface „plasa” justitie romane, după modelul hefaistoian sau se va transforma România într-o mocirlă, în care poporul si ai lui „fruntași” (termenul elegant de la borfași) se vor bate in mocirla arenei europene? Binențeles „stăpânii de sclavi vor fi in arenă, mergând vu „viteză zuperioară”, așa cum cere „organigrama„ europeană. Aici, în mocirla arenei, dacă ceva mai scapă de sub control, se aruncă o pestă, o aviară sau o gripușoară care fac ordine între nebuni și bețivi, eelctori in termenul modern al sec. XXI.
    Felicitări domnule Leon!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here