Inflația ar trebui să ne reaprindă imaginația, să ne sperie și să ne îndemne la prudență, la cumpărături mai puține, mai aproape de strictul necesar. Inflația ar trebui percepută de unii ca un atac pervers asupra buzunarelor și conturilor noastre, pe care le devalizează din inconștiența noastră de consumatori. Pentru alții inflația, nesesizată ca inamic, este o fatalitate.

Cea mai teribilă presiune inflaționistă vine în aceste zile dinspre piața petrolului. Odată crescute cotațiile petrolului Brent, care ne interesează pe noi în Europa, se scumpesc carburanții, transporturile, mărfurile și, atenție, utilitățile. Prețul gazelor naturale depind și ele de cotațiile petrolului, e adevărat, cu o oarecare lentoare, remarcată însă mai degrabă în urmărirea evoluției descendente a prețurilor aurului negru. Saltul este mai rapid sesizat și e inclus mai iute în prețurile gazelor. Cotațiile petrolului și-au reluat creșterea impetuoasă, susținută de refuzul statelor din clubul lărgit al OPEC, care include Rusia, Mexic și Kazahstan, de a mări cotele de producție pentru a scădea prețurile. Logica e simplă: dacă piața este inundată de petrol, acesta se va ieftini, deoarece oferta băltește în așteptare.

Cum petrolul din Iran, al patrulea producător din lume, va fi restricționat de sancțiunile Statelor Unite, piața va fi și mai îngustă, iar creșterile de prețuri, aproape inevitabile. Întrebarea nu este dacă, ci până unde vor crește prețurile. Ne vom afla deci sub presiunea scumpirii carburanților, vom urmări, probabil, adăugarea a câte 50 de bani pe litru, vom citi calcule sofisticate care descriu presiunea unui plin de benzină asupra coșului zilnic și, când inflația va lovi din mai multe direcții, vom privi doar dobânzile bancare. Atât, deoarece inflația este un termometru care măsoară temperatura scumpirilor care ne-au devalizat deja buzunarele.

Acesta este un viitor aproape previzibil, însă în jur tensiunile geopolitice se acumulează. Brexitul, acest divorț în curs de negociere între Marea Britanie și Uniunea Europeană, ar putea provoca mari surprize, în special celor peste 380.000 de români care trăiesc, lucrează sau învață acolo. Ce scenarii evaluează britanicii putem citi în acest număr al revistei Reporter Global și ar trebui să ne pună pe gânduri.

Între timp, constatăm că ne preocupăm obsedant de micile manevre politice, tentativele de a remodela legislația penală și, între timp, economia încetinește, investițiile se împuținează, companiile au probleme financiare. Criza unor piețe emergente se extinde în Asia și ar trebui să ne preocupe chestiunea, să ne îngrijoreze deoarece, din toată regiunea central și est-europeană, suntem singurii vulnerabili. Avem, ca și Turcia, deficite gemene mari de cont curent și bugetar, ecranate de iluzia unei creșteri economice care stimulează și este stimulată de inflație.

Politicienii mai ales ar trebui să se miște prudent, inteligent și responsabil în acest peisaj economic global complex, tensionat, imprevizibil și plin de riscuri. Moneda noastră este fragilă și nu se poate bucura de protecția pe care o are euro. Auzim frecvent voci care susțin că e mai bine așa, cu moneda noastră, dar iată că lira turcească, monedă care stă pe o economie mai complexă și mai puternică decât a noastră, s-a rostogolit la vale, singura frână, temporară, fiind exercițiul dificil într-o țară islamică de majorare a dobânzilor. După ce revista noastră va intra la tipar vom afla dacă Federal Reserve, sistemul american de bănci centrale, va ridica dobânda sa de politică monetară, exercițiu anticipat și așteptat de piața financiară.

Cu alte cuvinte, așteptarea a fost deja inclusă în cotațiile dolarului. Analiștii americani se tem însă că o majorare a dobânzilor din piețele financiare americane ar putea stânjeni afacerile mici și mijlocii, creditele devenind mai scumpe. Ei se mai tem și de efectele secundare ale bătăliilor cu armele taxelor vamale care conturează ceea ce deja numim „războiul comercial” purtat de Statele Unite cu importatorii săi, de dragul de a strangula uriașul deficit comercial al țării.

Din nou, în teorie, deoarece ritualul complicat al stabilirii tarifelor vamale, cu negocierile lor cu tot, are deja efecte secundare neluate în calcul. În ce ne privește, ignorăm fie din indiferență, fie din comoditate avertismentul guvernatorului Mugur Isărescu. Euforia Bitcoin, care a înfierbântat deja mulți investitori locali, s-ar putea să creeze drame de același calibre cele generate de Caritas sau FNI.

Într- adevăr, de la începutul anului, cotațiile Bitcoin au pierdut 53% din valoare, Litecoin, vreo 72%, iar Ethereum, 53%. Unii se întreabă dacă nu cumva, așa ieftinite, monedele virtuale ar fi o pradă interesantă, o oportunitate. Atenție însă, guvernatorul a mai transmis un mesaj: urmează reglementări.