România și Slovenia sunt singurele state din regiune care au suficiente talente locale pentru a beneficia de utilizarea tehnologiilor digitale, dar, în ciuda deschiderii intelectuale a mediului de afaceri, statul nu are nici investiții în domeniu, nici reglementări optime. Avem un avantaj. Ce facem cu el? Îl irosim.

Antreprenorii români sunt cei mai avansați în folosirea tehnologiilor digitale, comparativ cu omologii lor din celelalte 14 state din Europa Centrală și de Est, relevă studiul Central and Eastern Europe Private Business Survey 2019, realizat de PwC. Astfel, 64% dintre ei și-au proiectat deja o strategie pentru digitalizare, un procent dublu față de media din regiune.

„Observăm că 82% dintre companiile antreprenoriale românești consideră că transformarea digitală va avea un impact semnificativ pe termen lung. Această percepție se vede în preocuparea antreprenorilor pentru strategii de afaceri bazate pe tehnologie, mai ales că, în România, principalul avantaj competitiv este infrastructura digitală, în timp ce alte capitole, precum infrastructura fizică sau politicile de investiții publice, sunt deficitare”, explica Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Conform studiului, companiile antreprenoriale românești ocupă prima poziție în regiune la utilizarea a șase dintre cele opt tehnologii digitale esențiale (cunoscute ca Essential Eight): 48,8% dintre antreprenorii români utilizează inteligența artificială (AI) în procesele de business; 40% – realitatea augmentată (AR); 39,5% – realitatea virtuală; 29,5% – blockchain; 27,9% – dronele.

În cazul utilizării roboticii și a Internet of Things (IoT), România se situează pe locurile al treilea, respectiv al patrulea.

„Utilizarea ridicată a celor opt tehnologii digitale esențiale în România față de regiune arată că avem un ecosistem tech vibrant de startup-uri, acceleratoare și hub-uri de finanțare, la care și-a adus o contribuție și facilitatea de scutire a impozitului pe veniturile programatorilor IT”, a arătat Ionuț Sas, Partener Servicii Fiscale și Juridice, Pwc România. În acest context, studiul constată că România și Slovenia sunt singurele state din regiune care au suficiente talente locale pentru a beneficia de utilizarea tehnologiilor digitale.

Deceniul AI

Conform unui studiu al companiei de consultanță McKinsey inteligența artificială (AI), de care antreprenorii români se declară atât de atașați (unul din doi antreprenori români o folosesc, conform studiului PwC citat mai sus), are potențialul de a genera o activitate economică globală suplimentară de aproximativ 13 mii de miliarde de dolari până în 2030, sau un PIB cumulat cu aproximativ 16% mai mare decât în prezent. Aceasta reprezintă o creștere suplimentară a PIB-ului de 1,2% pe an, la nivel global.

Pe de altă parte însă, în mod potențial, AI ar putea lărgi decalajele dintre țări, consolidând diviziunea digitală actuală, consideră analiștii economici ai McKinsey.

„Țările ar putea avea nevoie de strategii și de răspunsuri diferite, deoarece ratele de adopție ale AI variază. Campionii adopției AI (majoritatea țărilor dezvoltate) ar putea să-și sporească rolul de lider față de țările în curs de dezvoltare. Principalele țări AI ar putea capta un plus de 20-25% din beneficiile economice nete, comparativ cu cele de astăzi, în timp ce țările în curs de dezvoltare ar putea captura doar aproximativ 5-15% din aceste beneficii. Multe țări dezvoltate ar putea să nu aibă altă posibilitate decât să utilizeze AI pentru a înregistra o creștere a productivității mai ridicată, pe măsură ce ritmul de creștere a PIB-ului s-ar reduce – în multe cazuri, reflectând parțial provocarea cauzată de îmbătrânirea populației. În plus, în aceste economii, ratele salariale sunt ridicate, ceea ce înseamnă că există mai multe stimulente pentru a înlocui forța de muncă cu mașini decât în țările în curs de dezvoltare, unde salariile sunt mai mici”, arată studiul McKinsey.

În schimb, țările în curs de dezvoltare tind să aibă alte modalități, inclusiv dobândirea de bune practici și restructurarea industriilor, pentru a-și îmbunătăți productivitatea. Prin urmare, ar putea să aibă mai puține stimulente pentru a recurge la AI (care, în orice caz, le-ar putea oferi un beneficiu economic relativ mai mic decât economiilor avansate). Unele țări în curs de dezvoltare se pot dovedi a fi excepții de la această regulă. De exemplu, China are o strategie națională în vigoare pentru a deveni lider mondial în lanțul de aprovizionare al AI și investește foarte mult în domeniu.

Beneficii și decalaje

Este posibil ca tehnologiile AI să conducă la un decalaj de performanță între cei care adoptă mai rapid AI (companii care absorb pe deplin instrumentele IA în întreaga lor întreprindere, în următorii cinci până la șapte ani) și nonadoptorii (companii care nu adoptă deloc tehnologiile AI sau care nu reușesc să îl integreze pe deplin în întreprinderile lor, până în 2030).

Companiile care adoptă mai rapid AI se presupune că ar beneficia în mod exponențial de avantajele AI. Până în 2030, acestea și-ar putea dubla fluxul de numerar (beneficiul economic capturat minus costurile asociate investițiilor și tranziției). Aceasta implică o creștere suplimentară anuală a fluxului net de numerar de aproximativ 6% pentru următoarea decadă. Companiile care au deja un avans în acest domeniu tind să aibă o bază IT de pornire puternică, o tendință mai mare de a investi în AI și opinii pozitive despre modul în care AI generează un surplus de activitate. La celălalt capăt al spectrului, non-adoptorii s-ar putea confrunta cu o scădere cu 20% a fluxului de numerar de la nivelurile actuale, pornind de la ipoteza aceluiași model de costuri și venituri ca și astăzi.

De altfel, studiul PwC menționat mai sus arată că majoritatea antreprenorilor români cred că includerea tehnologiilor digitale în strategia de business îi poate ajuta, astfel, să descopere noi oportunități de obținere a veniturilor. „Oportunitățile apar atunci când modelele de afaceri existente sunt constant supuse provocărilor, iar angajații sunt încurajați să dezvolte idei și să le testeze. În acest context, intenția a 29% dintre antreprenorii români de a aloca peste 5% din investiții pentru digitalizare – față de 23% în regiune – arată că tot mai mulți dintre ei înțeleg și pun în practică noile tehnologii”, spune Mihai Anița, partener și lider Servicii Integrate pentru Antreprenori, PwC România.

Ce fac autoritățile române?

Conform oficialilor din cadrul Ministerului Comunicațiilor, la nivelul ministerului, există discuţii pe zona tehnologiilor avansate – supercomputing, blockchain, în ultimele patru-cinci luni, în diferite comisii cu specialişti din piaţă.

„Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, de blockchain, care să devină lege şi să fie adoptată de către Guvernul României, şi România să se poată plasa între ţările care fac pionierat în această zonă. Încă este o zonă în care România poate face pionierat însă, pentru acest lucru, avem nevoie de legislaţie care să ajute nu doar antreprenorii locali din zona blockchain, dar şi să atragă antreprenori din alte state europene, unde, poate, legislaţia nu este încurajatoare pentru adopţia de noi tehnologii”, a subliniat recent Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, la Romania Blockchain Summit, eveniment organizat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), la sfârșitul lunii trecute, în parteneriat cu reprezentanţi ai industriei blockchain din România şi cu participarea Observatorului şi a Forumului UE privind tehnologia blockchain.

Totuși, eforturile ar trebui să se producă și în zona educației, așa cum deja se întâmplă la nivel european.

În 2015, Universitatea din Nicosia a devenit prima din lume care oferă o diplomă de masterat în blockchain. Alte instituții de învățământ ce oferă cursuri de blockchain includ Universitatea Oxford, Universitatea din Edinburgh, Universitatea Cambridge, University College din Londra, Universitatea din Northampton și Universitatea de IT din Copenhaga.

Încurajăm adopția de noi tehnologii

„Angajamentul meu şi al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale este de a ajuta şi a încuraja adopţia de noi tehnologii. În 2018, România a devenit membru al European Blockchain Forum, o structură ce ţine de Comisia Europeană şi angajamentul nostru este să atragem tehnologii avansate, să facem şi un exerciţiu de cunoaştere către toţi specialiştii de IT, către toţi cei care conduc companii în zona comunicaţiilor şi în sfera business-ului digital. Convingerea mea este că, în timp, va fi o tranziţie din zona IT-ului tradiţional, aşa cum îl ştim astăzi, către zona de blockchain. Blockchain este o posibilitate de stocare a datelor în reţea cu o mult mai bună securitate din punctul de vedere al coruperii şi al vulnerabilităţii acestor date şi, poate, nu e o perioadă mai potrivită să vorbim despre aşa ceva decât astăzi. Aceste noi tehnologii trebuie bine cunoscute, bine aprofundate la nivel de masă în zona specialiştilor de IT, astfel încât să ne asigurăm că această tranziţie se face într-un mod optim pentru sfera businessului digital din România. Acest lucru nu se poate face dacă nu există şi o legislaţie care să o încurajeze”, a spus ministrul de resort.

La nivel european, Franța s-a poziționat ca fiind primul stat care a reglementat, în 2017, utilizarea blockchain pentru tranzacționarea valorilor mobiliare, care a început în 2016, cu mini-bond-urile. Ea va fi, de asemenea, una dintre primele țări din Europa care va oferi un cadru legal pentru criptomonede, cu viitoarea lege PACTE. De asemenea, guvernul german, de coaliție, a declarat în mod explicit că dorește să dezvolte o strategie complexă de blockchain și un cadru legal adecvat pentru cripto-active și comerțul cu criptomonede în Europa și la nivel global.

Austria sprijină proiectele de cercetare în domeniul blockchain prin intermediul unui fond de cercetare de 8 milioane de euro.

Estonia a devenit renumită pentru programul său e-Estonia, un efort de pionierat care oferă sprijin pentru utilizarea blockchain în domeniul identității digitale a cetățenilor săi și al înregistrărilor de date medicale, printre altele.

Ca și în primele zile ale internetului, o mare parte din construirea structurilor blockchain de astăzi presupune construirea platformelor de bază pe care întreprinderile își vor dezvolta propriile produse și servicii.

Principalele concluzii ale studiului PwC privind digitalizarea în cazul României

• Antreprenorii spun că, din punctul lor de vedere, cele mai relevante tehnologii sunt, în ordine: blockchain, IoT, robotica, AI, AR, VR, printarea 3D și dronele.

• 41% dintre antreprenori locali au arătat că investesc între 1-3% din cifra de afaceri în digitalizarea proceselor, 29% alocă peste 5% pentru investiții în acest domeniu, 18% acordă mai puțin de 1%, iar 12% între 3-5%.

• Principalele dificultăți în adoptarea soluțiilor digitale sunt costurile, riscurile asociate, cum ar fi securitatea cibernetică, lipsa de know-how sau de specialiști și rezistența la schimbare.

Principalele concluzii privind situația financiară a afacerilor antreprenoriale

• 58% dintre antreprenorii români consideră că profitabilitatea din ultimii trei ani financiari a fost bună și 22% destul de bună, comparativ cu media regională de 53% și, respectiv, de 31%.

• 50% se așteaptă ca, în următoarele 12 luni, veniturile afacerilor să crească, în timp ce 46% estimează o stagnare, iar 4% o deteriorare.

• Prin comparație, în toată regiunea, 55% dintre antreprenori prognozează îmbunătățirea indicatorilor, 37% – o stagnare și 8% – o înrăutățire.