Economia românească este supraîncălzită, susținută de o creștere economică obținută prin sacrificarea deficitelor pe altarul consumului. Dezechilibrele accentuează percepția de țară riscantă, iar reținerea investitorilor a dus la creșterea costurilor la care se împrumută statul. Un cerc vicios care poate fi periculos, atrage atenția Fondul Monetar Internațional (FMI), în ultima sa analiză a economiei românești, publicată în 7 iunie 2019.
Rezultatul analizei, care arată accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, nu este un verdict inedit. Atât Comisia Europeană, cât și agenția de rating Standard & Poor’s au semnalizat avertismente similare. Principalele observații ale raportului Fondului Monetar Internațional se referă la: accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, necesitatea unor politici fiscale și monetare restrictive, precum și creșterea eficienței instituțiilor, în special în lupta împotriva corupției.
Creșterea economică în ultimii doi ani s-a realizat prin sacrificarea ținerii sub control a deficitelor. Această creștere, bazată pe consum, a fost generată prin politici fiscale prociclice, expansioniste, bazate pe majorarea salariilor, fără creșterea similară a productivității muncii și pe majorarea, neacoperită de venituri bugetare, a pensiilor, până la punctul de a duce sistemul public de pensii într-o situație nesustenabilă chiar și pe termen mediu.
Politica fiscală expansionistă s-a reflectat în deficitul bugetar, care s-a situat în 2018 la limita permisă de Uniunea Europeană (3%). Conform prognozei de primăvară a Comisiei Europene, evoluția viitoare a deficitului fiscal al României este pe o traiectorie divergență față de țările central și est-europene. Astfel, în anul 2019, deficitul bugetar este anticipat să se majoreze la 3,5% din PIB, iar în 2020, la 4,7% din PIB.
Sold buget de stat (%PIB) | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 |
Romania | -2.7 | -3 | -3.5 | -4.7 |
Polonia | -1.5 | -0.4 | -1.6 | -1.4 |
Ungaria | -2.2 | -2.2 | -1.8 | -1.6 |
Cehia | 1.6 | 0.9 | 0.2 | -0.2 |
Grecia | 0.7 | 1.1 | 0.5 | -0.1 |
Această evoluție a dus economia românească într-o situație de supraîncălzire, pusă în evidență de doi indicatori care evoluează îngrijorător: inflația și deficitul comercial.
Rata inflației, care în luna aprilie a crescut la 4,11%, este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, într-un contex de calm generalizat în teritoriul prețurilor. Mai mult, conform ultimei proiecții a Băncii Naționale a României, această va rămâne peste 4% și la finalul anului 2019.
Poate cel mai îngrijorător aspect al adâncirii deficitului comercial este alunecarea sa către niveluri similare cu anul 2008 și ritmul amplificării sale. Astfel, pe 10 iunie, Institutul Național de Statistică a publicat balanța comercială, care prezintă un deficit de 5.038 de miliarde de euro în primele patru luni ale anului 2019. Această valoarea a deficitului este cu aproximativ 1,3 miliarde de euro (adică, cu aproximativ 35%) mai mare decât valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului anterior.
Inflația și deficitul comercial, instrumente de reglaj
Majorarea accelerată a salariilor în sectorul public, inclusiv a salariului minim pe economie, au forțat mărirea salariilor în întreaga economie. Această majorare a salariilor (nebazată pe o creștere echivalentă a productivității muncii) a avut ca efect atât o creștere a cererii interne, cât și o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor produse local (cauzată de creșterea costurilor de producție). Ca urmare, asupra prețurilor au acționat (în sensul creșterii) atât factori care țin de cerere, cât și factori care țin de ofertă. În lipsa unei creșteri echivalente de productivitate, care să conducă la majorarea ofertei interne, în condiții de menținere cel puțin constante a prețului de producție, echilibrul dintre cerere și ofertă s-a reglat prin creșterea prețului (inflație) și prin creșterea importurilor (deficit comercial).
Deficitul comercial este unul dintre factorii principali ai balanței de plăti. Și deficitul balanței de plăti, conform prognozei de primăvară a Comisiei Europene, este anticipat să se majoreze, de asemenea pe un trend divergent față de celelalte economii din Europa Centrală și de Est.
Cont curent (%PIB) | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 |
România | -3,4 | -4,7 | -5,2 | -5,3 |
Polonia | 0,1 | -0,5 | -1 | -1,4 |
Ungaria | 3 | 0,5 | -1,2 | -1,4 |
Cehia | 0,3 | 0,1 | -0,5 | -0,6 |
Grecia | -1,1 | -1,4 | -1 | -0,8 |
Și la acest capitol, România înregistrează cel mai ridicat deficit din regiune. Mai mult, atât în 2019, cât și în 2020, acesta este anticipat să se situeze peste 5% din PIB, prag considerat, în literatura de specialitate, ca fiind un avertisment care merită atenție.
Cum apare ea criza
Cum o criză este generată mai mult de fluxuri (necesitatea finanțării deficitelor) decât de stocuri (nivelul datoriei publice), iar România înregistrează cele mai ridicate (de departe) deficite gemene din regiune, de aici și percepția investitorilor străini că România este țara cea mai riscantă din regiune. Acest lucru se traduce prin cele mai ridicate costuri de finanțare (bineînțeles, cu excepția Greciei, care a trecut printr-un eveniment de încetare de plăti și o criză financiară).
Van Groningen: avem nevoie de stimuli într-o economie în creștere?
Programul „Prima Casă” ar putea continua în noua formă, „O familie, o casă”, a anunțat recent ministrul de finanțe, în ciuda opiniei contrare exprimate de FMI. Bancherii sunt rezervați în comentarii, dar spun că, în principiu, o economie în expansiune nu are nevoie de stimuli. „Programul «Prima casă» a început ca un fel de stimul pentru economie. Acum suntem într-o perioadă de creștere economică, în care nu prea mai avem nevoie de stimuli, și atunci trebuie să ne întrebăm ce mai putem să facem atunci când vom avea nevoie de stimuli? Asta este o discuție mai largă și câteva declarații electorale prefer să le tratez ca atare”, a declarat, pentru Reporter Global, Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank.
Soluția: deficit mai mic
De aici vin și recomandările Fondului Monetar Internațional de consolidare fiscală și reducere a deficitului bugetar către niveluri sustenabile.
O altă recomandare a FMI se referă la prudență în majorarea pensiilor publice, deoarece sistemul public de pensii riscă să devină nesustenabil: „Propunerile din proiectul actual de lege (a pensiilor) ar crea noi cheltuieli de aproximativ 4 puncte procentuale din PIB. Acest lucru ar adăuga o presiune severă asupra finanțelor guvernamentale, va împovăra generația tânără și nu va asigura fonduri suficiente pentru domenii prioritare: investiții publice, educație și sănătate”.