La sfârșitul primului semestru al anului 2019, 17 dintre instituțiile de credit, cu o cotă de piață cumulată de 42,3% au depășit jumătate din nivelul-țintă de creștere a creditării (+4%) reglementat de OUG 19/2019 pentru mecanismul de reducere al taxei pe active, arată datele Băncii Naționale a României.

„Îndeplinirea țintelor de creditare pare a contribui efectiv la reducerea cuantumului taxei datorate”, arată documentul BNR.

În privința țintei de reducere a marjei, instituțiile de credit ar putea urmări practicarea unei marje de dobândă sub referință sau o diminuare a marjei atunci când câștigul conferit de diminuarea taxei ar fi mai mare decât scăderea aferentă veniturilor nete din dobânzi. Evoluțiile din această perioadă nu evidențiază, însă, o asemenea tendință.

„În sector, doar patru bănci, toate de talie mică, cu o cotă de piață agregată de 0,5% au înregistrat o reducere a marjei de dobândă sub jumătate din nivelul țintei de diminuare a marjei (-4%,). Astfel, probabilitatea obținerii unor reduceri fiscale prin atingerea criteriului marjei de dobândă este redusă.

Băncile au plătit 430 de milioane de lei în primul semestru 2019

În acest context, la nivelul băncilor plătitoare, valoarea taxei pe active aferentă primului semestru al anului 2019 se estimează a fi de 430 milioane lei”, menționează un raport al BNR.

Datele ANAF, pentru primul semestru indică însă o valoare încasată de 378,8 milioane de lei, în contul respectivei taxe, sub valoarea previzionată de analiștii economici.

Conform OUG 19/2019, taxa nu se datorează și nu se declară la nivelul primului semestru dacă instituția financiară a îndeplinit 100% ținta de creștere a creditării, sau dacă a îndeplinit 100% ținta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creșterii creditării și al diminuării marjei de dobândă este cel puțin 100%.

Indicatorii-ţintă de creştere a creditării şi de diminuare a marjei de dobândă, precum și marja de referință a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, cu recomandarea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Pentru anul 2019, pentru fiecare instituție bancară,  ținta de creștere a creditării este de + 8,0%, ținta de diminuare a marjei de dobânda este de -8,0%, iar marja de referința a dobânzii este de 4,0 puncte procentuale. Altfel spus, dacă băncile vor avea o diferență între dobânzile la credite și cele la depozite în 2019 de 4% nu vor fi obligate să plătească această taxă pe active. De asemenea, dacă băncile vor reuși o reducere a marjei cu 8% (adică 0,4-0,5 procente) ele nu vor trebui să plătească taxa pe active. Practic, guvernul, pentru 2019 și-a propus o reducere a dobânzilor la credite sau o creștere a dobânzilor la depozite cu 0,4-0,5 procente (și combinația este posibilă: creștere de 0,2 procente a dobânzilor la depozite și scădere de 0,3 procente la credite).

Taxa pe active se poate reduce în cazul în care băncile înregistrează o creștere a soldului creditelor. Reducerea va fi de 50%, în cazul în care creșterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare și gospodăriilor populaţiei este egală sau mai mare decât ținta de creștere a creditării, și cu până la 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare si gospodariilor populaţiei este mai mică decât ținta de creștere a creditării prevăzută, situație în care procentul de reducere  a taxei pe active  se calculează proporţional, conform unei formule specifice. Creșterea soldului creditelor se va calcula față de o referința inițială care este reprezentată de soldul creditelor la sfârșitul anului 2018. ■