Home Economie & Finanțe Marea Britanie a furnizat aproape 6% din întregul buget UE

Marea Britanie a furnizat aproape 6% din întregul buget UE

0
Marea Britanie a furnizat aproape 6% din întregul buget UE
Sursa: www.gov.uk
8 minute de lectură

Ediția tipărită | Economic
Autori:
Chris Turner – Global Head of Strategy & Head of EMEA and LATAM Research
Rafal Benecki, Ciprian Dascălu, Dmitry Dolgin, Petr Krapta, Muhammet Mercan, Jakub Seidler, Peter Virovacz

Plecarea Marii Britanii din UE deschide și o întrebare despre fluxul fondurilor UE spre spațiul ECE din cauza lipsei contribuției nete a Marii Britanii la bugetul UE.
Dat fiind că suma plătită la bugetul UE ar trebui să fie, în principiu, similară pentru fiecare stat membru, pe baza Venitului său Intern Brut (VIB), ieșirea Marii Britanii – care este a doua / treia economie ca mărime din UE după Germania și Franța – ar trebui, în teorie, să aibă un impact semnificativ asupra bugetului UE.

Totuși, datorită sistemului de rabat introdus în anii ’80, contribuția Marii Britanii la bugetul UE a fost mai mică decât ar sugera VIB-ul său. Într-adevăr, LSE (2016) arată să Marea Britanie a plătit mereu semnificativ mai puțin decât Franța din 1985, o economie similară ca dimensiune.

Bazată pe diferitele calcule, contribuția netă a Marii Britanii la bugetul UE ar trebui să fie de circa 10 miliarde de euro pe an. Deși contribuția brută a Marii Britanii este aproape de două ori mai mare, rabaturile sunt de aproape 30% și mai există și alte fluxuri bugetare care se întorc în Marea Britanie. Ca atare, contribuția netă a Marii Britanii a reprezentat circa 6% din bugetul total al UE în cadrul financiar multianual 2014-2020 (CFM), în timp ce cota Marii Britanii din VIB-ul total al UE28 a fost de circa 15% în acea perioadă.

Regional Eligibility Map 2021 – 2027

Perioada bugetară 2014-2020 și un Brexit „fără acord”

Presupunând că acordul de retragere a Marii Britanii este agreat și aprobat, ea își va onora obligațiile bugetare în întreaga perioadă de tranziție, care durează până în decembrie 2020, așa că actualul cadru financiar 2014-2020 nu ar trebui să fie afectat. Dacă va exista un Brexit „fără acord”, atunci asta ar putea fi pus sub semnul întrebării, deși credem că este probabil ca un acord de urgentă să fie realizat, pentru a se asigura că se acoperă decalajul.

Dar ținând cont de contribuția Marii Britanii la UE și de faptul că aproximativ 40% din bugetul UE merge pe fonduri structurale și de investiții (400 de miliarde de euro) în CFM 2014-2020, pierderea totală printr-un „Brexit fără acord” în 2019-2020, ca scenariul cel mai rău, ar putea fi de circa 2% din fluxurile spre bugetul UE pentru un stat membru anume (datele conform graficului 9, coloanele 1-2). Dar date fiind complicațiile implicate de lipsa unui acord, noi nu considerăm că acest scenariu este foarte probabil.

Noul buget UE pe 2021-2027 este condus de noi priorități, nu doar de o contribuție redusă a Marii Britanii

Acestea fiind spuse, plecarea Marii Britanii va avea un impact asupra noii perspective financiare pe 2021-2027. Bazat pe contribuția menționată mai sus a Marii Britanii la bugetul UE, impactul ar trebui să fie de circa 6%, așa că bugetul total în termeni nominali, ca urmare a Brexitului, ar scădea la 1.279 de miliarde de euro, față de 1.360 de miliarde care ar fi disponibile dacă s-ar evita Brexitul.
Merită subliniat că dacă perioada de tranziție post-Brexit se va întinde dincolo de 2020 – așa cum credem că este probabil –, atunci Marea Britanie va trebui probabil să continue să contribuie la bugetul 2021-2027 în această perioadă.
În orice caz, au fost introduse unele reduceri la noul buget UE CFM, de pildă, în Politica Agricolă Comună (PAC), și unele fonduri structurale. Totuși, aceste schimbări au fost motivate mai mult de noile priorități pentru perioada 2021-2027 (apărarea granițelor, securitate, modificări ale mediului sau economia digitală), mai mult decât un buget UE mai mic în sine.

PIB-ul UE mediu per capita va scădea după Brexit, ceea ce va avea unele implicații
Poate că cel mai mare impact al Brexitului asupra distribuirii fondurilor UE va fi cel indirect pe care îl are asupra venitului UE mediu per capita. Brexitul înseamnă că venitul mediu UE per capita va scădea, ceea ce înseamnă că unele regiuni ECE vor trece peste 75% din PIB-ul per capita al mediei UE. Asta le va face mai puțin eligibile pentru fonduri UE.
Regiunile sub 75% PIB per capita din media UE sunt considerate „mai puțin dezvoltate”, în timp ce cele care sunt în zona 75-100% sunt considerate în tranziție. Uitându-ne la noua hartă regională a eligibilității, unele regiuni din spațiul ECE nu vor mai fi eligibile pentru plăți din fondul regional european de dezvoltare (FRED) sau fondul social european (FSE), pentru că au trecut acest prag. Comparativ cu exercițiul bugetar anterior, considerăm că Republica Cehă va fi cea mai afectată, urmată de Polonia și Bulgaria.
Noi criterii ar putea redirecționa fonduri UE din spațiul ECE spre alte regiuni

Nu în ultimul rând, o contribuție mai mică pentru unele țări ECE ar putea fi provocată de un nou set de criterii care sunt planificate a fi introduse în noul CFM 2021-2027.
Aici, relevant nu este numai PIB-ul per capita (care are ponderea cea mai mare, de 81% în criterii), ci relevante sunt rata șomajului în rândul tinerilor, nivelul de educație scăzut (pondere 15%), schimbările climatice (1%), și / sau integrarea imigranților (3%). Asta ar putea redirecționa unele fluxuri de bani spre alte regiuni din Sud, în loc de ECE.
Luând în considerare criteriile sus-menționate și pragurile așteptate de PIB per capita pentru țările UE, Comisia UE a introdus estimări ale distribuției bugetului UE pentru țări anume în noul CFM 2021-2027.
De remarcat cifrele din coloanele 4-5 și declinul din coloana 6 care sunt în prețuri curente, ceea ce înseamnă că „schimbarea reală” ar putea fi mai mare, datorită inflației din perioada următoare.
Folosind inflația de 2% pe perioada de șapte ani, care este folosită de Comisia Europeană pentru ajustarea fondurilor UE de la prețurile curente la cele constante, obținem scăderi mai semnificative pentru toate țările (așa cum se arată în coloana 7). Iar declinul ar putea fi și mai abrupt pentru țările unde inflația medie în perioada următoare se prognozează a fi peste 2%, cum este cazul Ungariei sau al României, unde inflația se așteaptă să fie de circa 3%.

Brexit-ul însuși nu schimbă dona pentru problema fondurilor UE

Ca atare, propunerea de reducere a fondurilor UE se leagă mai ales de structura noului buget UE, de noile criterii de distribuire a banilor și de dezvoltarea economică mai înaltă a unor regiuni ECE, nu doar de plecarea Marii Britanii din UE în sine.
Important este că declinul influxului de fonduri UE spre regiunile ECE ar putea fi contracarat parțial de faptul că noua propunere de buget pleacă de la și cere o rată mai mare de cofinanțare. Astfel, fondurile UE directe ar trebui să fie completate cu alte surse de finanțare (publice sau private) pentru a crește ponderea investițiilor sprijinite cu fonduri UE.
Combinarea granturilor și a instrumentelor financiare ar trebui să fie ușurată în noul CFM 2021-2027, și ea include de asemenea unele prevederi speciale pentru a atrage capitalul privat. Totuși, folosirea propriilor resurse va fi mai ușoară pentru țările cu o poziționare fiscală mai puternică, cum sunt Republica Cehă, Polonia sau Ungaria, în timp ce altele, cum este România, ar putea fi mai puțin în măsură să folosească această opțiune – vedeți secțiunea următoare pentru acest aspect.

Trebuie remarcat totuși că bugetul sus-menționat reprezintă o propunere – care încă are cale lungă de străbătut pentru a fi unanim aprobat de statele membre. Date fiind criteriile planificate de „stat de drept și / sau poziție asupra imigrației”, nu va fi ușor să se ajungă la un acord, ținând cont de poziția actuală a țărilor din Visegrad.

Acest articol a fost redactat de Divizia de Analiză Economică si Financiară a ING N.V. având ca unic obiectiv cel de informare, fără a avea obiective specifice de investiții, situații financiare sau mijloace pe care cititorii le pot folosi. Mai multe informatii pe ING Think.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here