Viorica Dăncilă, aflată în călătorie în SUA, s-a cazt la hotelul lui Trump cu toate că liderii străini evită acest lucru pentru a nu-i crea probleme cu legea președintelui american

Cheia construcției bugetare este supraestimarea creșterii economice. O cifră de creștere de 5,5% este, în acest moment, de domeniul incredibilului. De ce? Pe de o parte, pentru că nimeni, nicio instituție internă sau externă, nu prognozează o creștere atât de mare. Nici Fondul Monetar Internațional, nici Comisia Europeană, nici agențiile de rating. Din țară, analiștii independenți sunt departe de miraculoasa creștere de 5,5%. Singura, Comisia de Strategie și Prognoză mizează pe cifra de creștere asumată de Ministerul Finanțelor, fapt care aduce aminte de prognozele aceleiași instituții realizate înainte de criză, în anul 2008, atunci când cifrele au fost foarte departe de realitate.

    Pe de altă parte, evoluțiile de pe piețele externe îngrijorează. Este vorba despre încetinirea economiei globale și a economiei europene. Semnele sunt foarte clare și, spre deosebire de România, ele sunt luate în calcul de europeni, inclusiv de băncile centrale, Rezerva Federală americană și Banca Centrală Europeană. S-ar putea spune că pentru România nu are prea mare importanță evoluția economiei europene. Dimpotrivă. Economia românească depinde într-o proporție covârșitoare de cea a Uniunii Europene, în special de cea a zonei euro, prin exporturi, importuri și investitorii prezenți pe piața locală.

    Umflarea creșterii economice trage după sine supraestimarea veniturilor bugetare. Acestea sunt prognozate în buget la 341,4 miliarde de lei, adică 33,4% din PIB. Anul trecut, veniturile totale au fost de 295 de miliarde de lei, adică 31% din PIB. O creștere anuală cu 15,7%, în termeni nominali, și cu 2,4% din PIB pare de domeniul imposibilului, pentru că motoarele de creștere a consumului s-au epuizat. Și atunci, cum ar putea să urce încasările din TVA de la 6,3% din PIB la 6,8% din PIB? Poate doar prin reducerea evaziunii, dar va fi capabil Fiscul, cu schimbările majore inițiate în interiorul instituției și în modul de funcționare, să crească încasările bugetare?

    Veniturile supraestimate dau posibilitatea bugetului să fie generos în continuare cu cheltuielile. Cel puțin pe hârtie. Astfel, de exemplu, cheltuielile cu salariile au în continuare, în proiectul de buget de stat, un avans consistent, cu 21%. Veniturile prea optimiste oferă posibilitatea ca educația, transporturile și sănătatea să primească alocări suplimentare, ce țin de domeniul incredibilului: respectiv 46,7%, 54,9% și 64,6% în plus față de anul trecut. De asemenea, încadrarea în limita deficitului bugetar de 3% din PIB are loc tot pe baza unor venituri bugetare ce pot fi considerate nerealiste.

    Surpriza acestui proiect este că înregistrează, pentru prima dată după foarte mulți ani, un excedent al bugetului de asigurări sociale. Veniturile ar trebui să fie mai mari decât cheltuielile, chiar și în condițiile în care pensiile vor crește cu 15% începând cu 1 septembrie a.c. Modul de lucru este asemănător cu cel de la bugetul de stat, adică principalele venituri la buget, din contribuțiile de asigurări, vor înregistra un salt spectaculos. Anul trecut, au fost de 10,3% din PIB, anul acesta vor trebui să ajungă la 11,5% din PIB. Creșterea se bazează pe măririle salariale, cu precădere din sectorul public, și pe creșterea numărului de angajați. Proiectul de buget ia în calcul o medie de 6.655.000 de salariați, față de 6.525.000 de angajați în anul 2018. Salariul mediu brut ar trebui să crească la 5.163 de lei, ceea ce înseamnă un salariu net de 3.085 de lei. Va putea economia să crească cu 130.000 de noi locuri de muncă și cu salariul mediu net cu 400 de lei? În cazul încetinirii creșterii economice este puțin probabil.

    Structura cheltuielilor bugetare nu se îmbunătățește. Adică, cheltuielile cu asistența socială (practic, pensiile, într-o majoritate covârșitoare), cele cu salariile bugetare și cele cu dobânzile aferente datoriei publice vor reprezenta 225,8 miliarde de lei, adică aproximativ 66% din veniturile bugetare. Raportarea la veniturile bugetare este mai relevantă decât cea din PIB, pentru că indică mai clar câți bani mai pot fi disponibili pentru investiții și cheltuieli cu bunuri și servicii, în special medicamente și tehnică medicală. Ideal ar fi ca datele bugetare să ofere mai mult spațiu fiscal pentru investițiile publice, dar bugetul pe anul acesta nu face acest pas înainte.

    Plafoanele bugetare rămân un subiect sensibil. Plafoanele reprezintă nivelul maxim pe care anumiți indicatori bugetari îl pot atinge. Prin lege, se instituie plafoane pentru deficitul bugetar, cheltuielile de personal (10% din PIB), datoria publică, împrumuturile administrațiilor locale sau nivelul garanțiilor publice. Doar că de ani buni, plafoanele stabilite prin lege sunt încălcate cu nonșalanță, cu obținerea de derogări de la legea responsabilității fiscale, fără ca instituția consiliului fiscal să se poată opune în mod concret.

    Bugetul suferă de lipsă de transparență și de claritate. De exemplu, nu se știe care vor fi efectele Ordonanței 114/2018 asupra bugetului. Adică, unii specialiști arată că din suprataxa bancară, bugetul nu are nicio sumă de încasat, alți bancheri susțin că au descoperit venituri bugetare ca urmare a aplicării taxei de pe activele bancare. Dacă bugetul nu include venituri din taxa bancară, motivele adoptării ordonanței devin de neînțeles. Dacă rațiunea nu a fost aceea de a aduce mai multe fonduri bugetare, atunci singura logică mai poate fi cea electorală. Adică, de a arăta că băncile sunt puse „la colț”, iar producătorii de utilități publice sunt obligați să își plafoneze tarifele de vânzare. De asemenea, în cadrul proiectului de buget, nu se spune nimic despre nivelul la care va ajunge deficitul structural, un indicator important, care este și un punct de reper pentru Comisia Europeană. Anul trecut, deficitul structural era de 3% din PIB, mult peste ținta asumată de România, de 1% din PIB.

    Este un buget al tensiunilor între administrația centrală și cea locală. Mai mulți primari s-au revoltat față de alocările incluse în buget, dar problema esențială este cea a descentralizării financiare la nivel teritorial. Este posibil ca în revolta primarilor să fie și o încărcătură politică, dar, în mod clar, există și o problemă de alocare a sumelor către bugetele locale. O temă care va trebui rezolvattă.

    Ar fi momentul ca abordarea publică a bugetului de stat să se schimbe. Dincolo de cifre, de creșteri sau de procentaje, ar fi interesant de văzut, de exemplu, care sunt cele mai mari 10 sau 20 de alocări bugetare pentru proiectele de investiții publice. La fel, ar fi de văzut care sunt cele 10 proiecte importante de investiții în fiecare județ al țării. Ar fi util pentru cetățeni și pentru contribuabili.

    Imaginea bugetului este aceea a unei construcții impunătoare, făcută pe nisipuri mișcătoare. Ca un colos (estimările sunt ca PIB să ajungă la peste 1.000 de miliarde de lei) cu picioare de lut. O adiere de vânt (o încetinire a economiei europene sau a celei românești) îl poate dezechilibra.

Risc de deficite mult mai mari

Consiliul Fiscal avertizează că, în ipoteza unor politici fiscal-bugetare nemodificate, „balanța riscurilor este înclinată covârșitor în direcția înregistrării unor deficite mult mai ridicate decât cele preconizate de Strategia Fiscal-Bugetară 2019-2021” (și semnificativ mai mari decât nivelul de referință aferent al Pactului de Stabilitate și Creștere, de 3% din PIB).

Organismul consultativ are rezerve mari și cu privire la evoluția proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, vorbind de o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial. În opinia Consiliului Fiscal, prin proiectul de buget veniturile din TVA sunt supraestimate cu circa 5 miliarde lei, iar cele din contribuțiile sociale și impozitele pe venit, cu circa 3,5 miliarde lei.

Proiectul bugetului general consolidat aferent anului 2019 țintește un deficit în termeni cash de 2,55% din PIB, fiind avută în vedere o reducere cu 0,33% din PIB, comparativ cu nivelul înregistrat la finele anului 2018 (2,88% din PIB).

„Construcția bugetară acomodează presiuni de proporții la nivelul cheltuielilor de personal, prin menținerea unui ritm ridicat de creștere a cheltuielilor de asistență socială și printr-o expansiune de amploare a investițiilor publice (pe seama proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă), alături de acordarea de facilități fiscale consistente în sectorul construcțiilor.”

De asemenea, o creștere de 5,5% în 2019 a PIB-ului României este considerată „drept surprinzătoare și nejustificată” de către Consiliul Fiscal. Scenariul de creștere economică ce fundamentează construcția bugetară apare drept „excesiv de optimist” față de evaluările similare ale altor instituții, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro. „În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare și taxarea suplimentară din sectoarele energetic și comunicații), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menționate”, arată analiștii Consiliului fiscal.

Instituția trage un semnal de alarmă și în privința ipotezelor legate de piața muncii, care, în viziunea sa, „apar ca excesiv de favorabile și improbabil a se materializa la nivelurile preconizate”. Numărul de angajați și câștigul salarial brut în sectorul concurențial sunt preconizate a crește în 2019, conform construcției bugetului, cu 3,7%, respectiv 13,8%.

Steagul rosu este ridicat pe toate plajele de pe litoralul romanesc pentru a avertiza turisti sa nu intre in apa in acesta perioada din cauza vantului si a valurilor mari.

Cu un buget de avarie, 2019 riscă să fie un nou an ratat pentru relansarea turismului românesc – Ministerul Turismului va dispune în acest an de un buget de 48,8 milioane de lei. Suma, deși mai mare decât cea cheltuită în domeniu, în 2018, de autorități, este la circa jumătate, comparativ cu alocările promise de partidul de guvernământ pentru acest an (82,4 milioane de lei). În 2018, Ministerul Turismului a avut alocat un buget de 63,5 milioane de lei (inclusiv 13 milioane de lei pentru promovare), din care la rectificarea bugetară din august au fost tăiați 17,3 milioane de lei. 35-40% din bugetul ministerului este alocat salariilor, astfel că pentru cheltuielile de promovare și dezvoltare mai rămân circa 28-29 milioane de lei, cu circa 5 milioane de lei sub sumele prevăzute în Master Planul Ministerului Turismului pentru 2019 (34 de milioane de lei). Pentru promovarea turismului în România, vor fi alocați în 2019 aproximativ 15 milioane de lei, în condițiile în care în niciunul din ultimii doi ani acest buget de promovare nu a fost cheltuit (în 2017, din cei 21 de milioane de lei, s-au cheltuit doar 7 milioane de lei). Iar cele 15 milioane de lei ar trebui să ajungă pentru promovarea destinațiilor din România, în contextul în care în 2019 țara noastră deține pentru șase luni Președinția Consiliului UE, Sibiul este regiune gastronomică europeană pe întreg anul, iar România se pregătește și pentru 2020, când vom fi gazdele unora dintre meciurile Campionatului European de fotbal. În acest context, nu este de mirare că oamenii din turism sunt nemulțumiți. „Bugetul pentru turism al anului 2019 este construit fără nicio ambiție, fără vreo intenție de a ieși din tiparele clasice în care ne-am situat în ultimii ani și care evident că nu au adus rezultatele pe care potențialul turistic al acestei țări le-ar fi meritat. Chiar dacă e mai mare decât suma infimă cheltuită anul trecut, bugetul e mult sub ceea ce ar trebui să fie, dacă ne comparăm cu țările vecine și cu ce alocă ele pentru turism”, declara, pentru Profit.ro, Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), care consideră că 2019 va fi, din acest motiv, încă un an în care va fi ratată oportunitatea de a relansa turismul românesc. Pentru comparație, Viena dispune pentru capitolul Turism de un buget de 27 de milioane de euro.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele