Calea pentru un summit care să regleze situația din Estul Ucrainei pare deschisă. Dar protestele de la Kiev îl pun pe președintele Zelenski într-o situație dificilă. Iar partenerii europeni nu se află pe aceeași lungime de undă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acceptat acordarea unui statut special pentru Donbass și organizarea de alegeri în regiunea separatistă din estul țării. Decizia reprezintă un progres substanțial, mai ales că și Kremlinul a anunțat săptămâna trecută că renunță la opoziția sa față de acest plan, potrivit agenției de presă RIA.

Astfel, calea către summitul în formatul Normandia 4 (Ucraina, Rusia, Franța, Germania) pare deschisă și, odată cu aceasta, cresc șansele unui acord care să pună capăt confruntărilor sângeroase, începute imediat după revoluția Maidanului de la Kiev din 2014 și semnarea de către Ucraina a Acordului de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană.

Peste 13.000 de oameni au murit de atunci în conflictul care-i opune pe separatiștii pro-ruși forțelor guvernamentale ale Kievului. O rază de speranță privind rezolvarea situației a apărut în septembrie, când Kievul și Moscova au procedat la schimbul câtorva zeci de prizonieri.

Zelenski a fost de acord ca regiunile separatiste Donețk și Lugansk să beneficieze de un „statut special”, dar președintele ucrainean promite că acesta nu va avea vreun impact asupra procesului de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre obiectivele asumate de Kiev. Cu alte cuvinte, Donețk și Lugansk nu vor putea avea vreun drept de veto care să țină Ucraina prizonieră relației cu Rusia și să o împiedice să se orienteze spre Occident.

Totuși, tocmai o posibilă orientare occidentală a Ucrainei, inclusiv prin aderarea la NATO, a constituit motivul invocat de rebeli pentru a se ridica la luptă împotriva Kievului.

Planul privind acordarea unui statut special și organizarea de alegeri în regiunea Donbas este cunoscut sub numele de „Planul Steinmeier”, fostul ministru de externe al Germaniei fiind cel care a lansat această propunere în 2016.

Zelenski vrea în schimb retragerea totală a trupelor rusești din Donbass înainte de organizarea alegerilor. Dar obiectivul s-ar putea dovedi greu de atins. Pe de o parte, rebelii din est au afirmat că nu acceptă să li se pună condiții de către Kiev.

Pe de altă parte, Rusia nu a recunoscut niciodată faptul că ar fi implicată în conflictul din estul Ucrainei, cu trupe sau într-un alt mod. Potrivit Moscovei, în regiunile respective are loc un război civil, o parte a populației respingând politica dusă de Kiev. O acceptare de către Rusia a unei „retrageri” a trupelor din estul Ucrainei ar însemna, implicit, o recunoaștere a implicării sale directe de partea separatiștilor, în ultimii ani.

Dar chiar și în Ucraina, nu toată lumea este de acord cu planurile lui Zelenski. Pentru naționaliștii ucraineni, planul președintelui de la Kiev este mai degrabă o „capitulare”. Mii de persoane au protestat, la sfârșitul săptămânii, în capitala ucraineană, față de planul înaintat de Zelenski.

Nici în Uniunea Europeană nu există aprecieri unanime la adresa planului.

Mai ales în state din Europa Centrală și de Est există îngrijorări cu privire la discuțiile tot mai intense potrivit cărora UE ar putea renunța la o parte din sancțiunile impuse Moscovei după anexarea Crimeei. O îndulcire a regimului sancțiunilor ar urma să recompenseze Rusia pentru rezolvarea situației din estul Ucrainei.  

State precum Polonia, România sau republicile baltice se tem însă că Moscova ar înțelege din reducerea sancțiunilor faptul că își poate permite o politică agresivă, câtă vreme, pe termen lung, Occidentul va sfârși prin a accepta situația. ■

„Statutul special” e la modă

„Statutul special” este o expresie care apare și în legătură cu situația din Republica Moldova. Într-un interviu acordat RFI România, președintele moldovean Igor Dodon a declarat că instituția prezidențială a elaborat un plan privind rezolvarea chestiunii transnistrene, prin acordarea unui „statut special” acestei regiuni.

Președintele moldovean a respins termenul de „federalizare” și a afirmat că planul nu va fi pus în discuție în viitorul apropiat, pentru a nu pune în pericol stabilitatea coaliției dintre partidul Socialist, pro-rus, și blocul pro-occidental ACUM.

Nu este clar în ce constă „statutul special” care ar urma să fie acordat regiunii separatiste, în schimbul integrării acesteia în cadrul Republicii Moldova. ■

Propuneri franceze pentru Rusia

În noua sa abordare răsăriteană, președintele Emmanuel Macron propune un dialog structurat, axat pe cinci puncte:  

• schimb de informații;
• un mecanism de dezamorsare a tensiunilor UE-Rusia;
• controlul armelor în Europa;
• împărtășirea valorilor europene;
• cooperarea în crizele internaționale. ■