Cât de aproape e România de o tăiere a ratingului

Legea pensiilor, un risc pentru buget

235
5 minute de lectură

Camera Deputaților a votat recent, ca for decizional, Legea pensiilor. În orice țară din lume, subiectul este sensibil, pentru că nu există lege ideală, dar istoria recentă demonstrează că acest text legislativ sensibil, care poate schimba viitorul oamenilor, nu trebuie calibrat la interesele momentului.  Din păcate, analizată chiar din perspectiva impactului fiscal imediat, pe un traseu de doi trei-ani, noua reglementare va apăsa greu asupra unui buget care se confruntă deja cu deficite excesive.

Impactul asupra bugetului de stat este semnificativ și va fi greu de acoperit fără majorari substanțiale de taxe. Astfel, în 2018, impactul va fi de peste 8 miliarde de lei, iar în 2020, acesta va ajunge la 25 de miliarde lei. Urmare a acestei legi, sistemul public de pensii va prezenta probleme de sustenabilitate, inclusiv pe termen scurt, și anume în anul 2021.

În această linie sunt și recomandările Fondului Monetar Internațional, lansate după finalizarea analizei economiei românesti pe articolul 7: „Propunerile din proiectul actual de lege (a pensiilor) ar crea noi cheltuieli, de aproximativ 4% din PIB. Acest lucru ar adăuga o presiune severă asupra finanțelor guvernamentale, va împovăra generația tânără și nu va asigura fonduri suficiente pentru domenii prioritare: investiții publice, educație și sănătate”.

De asemenea, nici pe termen mediu, situatia sistemului public nu arată mai bine. Dimpotrivă.

Expansiunea datoriei

Astfel, în martie 2018, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat ultima actualizare a unei analize (cu datele existente la finalul anului 2015) privind datoriile aferente sistemului de pensii din România, atât cele aflate în plată, cât și cele ce vor fi datorate persoanelor actualmente active. Conform scenariului de bază publicat de INS, la nivelul finalului anului 2015, datoriile aferente plăților viitoare de pensii publice erau de 1.295 de miliarde de lei (aproximativ 288 de miliarde de euro, la cursul de schimb din 2015). Sau 180% din PIB-ul aferent anului 2015. La acel moment, valoarea punctului de pensie era de 830 de lei. Ulterior, aceasta s-a majorat la 1.100 lei (o creștere cu aproximativ 32,3%) și, conform actualelor prevederi legislative, va atinge 1.800 de lei (salt care reprezintă o majorare cu 117% față de valoarea din 2015). La momentul aplicării acestei majorări a punctului de pensie, practic, valoarea datoriilor viitoare ale sistemului public de pensii se va mări (utilizând cursul de schimb actual al leului) cu încă 320 de miliarde euro și va tinde către 600 de miliarde euro. Deci, de aproape trei ori PIB-ul aferent anului 2018. Spre comparație, datoria publică a României este în prezent în jur de 35% din PIB.

Expunere periculoasă

Aceste cheltuieli publice descriu o politică fiscală puternic pro-ciclică, pe vârf de ciclu economic, România înregistrând și vârful de deficit bugetar al ciclului de creștere economică. Astfel, conform prognozelor de primăvară ale Comisiei Europene, în 2019, România va înregistra un deficit bugetar de 3,5% din PIB, iar în 2020 un deficit de 4,7%. Mai mult, România este pe o traiectorie divergentă față de toate celelalte țări emergente din Uniunea Europeană, din perspectiva deficitelor (bugetar și de cont curent). Ca urmare, în cazul unui episod de aversiune globală la risc, România va fi una dintre cele mai expuse țări din regiune.

 Sold buget de stat (%PIB) 2017 2018 2019 2020
România -2,7 -3 -3,5 -4,7
Polonia -1,5 -0,4 -1,6 -1,4
Ungaria -2,2 -2,2 -1,8 -1,6
Cehia 1,6 0,9 0,2 -0,2
Grecia 0,7 1,1 0,5 -0,1

Situația finanțelor publice începe să devină relativ similară cu cea din 2008, care a condus la retrogradarea României în categoria economiilor nefrecventabile, așa-numitul non-investment grade, de către agențiile de rating. De exemplu, retrogradarea României de către Standard&Poor’s a survenit la câteva zile de la adoptarea unei legislații care majora substanțial salariile în învățămînt. Acea majorarea era nesustenabilă din punct de vederea fiscal, dovada fiind că nu a putut fi aplicată mulți ani.

În prezent, România are ultima treaptă de rating „recomandat investițiilor” (investment grade), în imediata și periculoasa apropiere a nefrecventabililor.

Deosebit de importantă este granița dintre calificativul „recomandat investițiilor” (investment grade) și cel „nerecomandat investițiilor” (non-investment grade). Ultimul rating recomandat investițiilor este BBB-, rating pe care stă economia României în prezent, la toate agențiile de evaluare financiară, într-un echilibru deja vulnerabilizat de OUG 144.

Ei, și?

Căderea unei țări din rating investment grade în rating non-investment grade generează ieșiri de capital masive datorită faptului că mulți investitori instituționali, prin gradul de risc asumat prin normele lor interne, nu pot avea expuneri în țări non-investment grade. Asemenea investitori instituționali sunt companiile de asigurări, fondurile de pensii, anumite fonduri de investiții. De asemenea, în cazul intrării unei țări în non-investment grade, cerințele de capital pentru sistemul bancar al acelei țări vor crește semnificativ (conform prevederilor pachetului CRD IV). Iar costurile de finanțare, de la stat și până la persoanele fizice, se vor majora substanțial.

De exemplu, retrogradarea României în non-investment grade, de către Standard and Poor’s  ̶  în 27.10.2008, din cauza ne-sustenabilității politicii fiscale, a fost factorul declanșator al crizei de balanță de plăți (crizei valutare) în România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele