Un mandat de primar al capitalei cu durată de un an nu pare a fi o miză politică deosebită. Nu însă și în cazul Chișinăului și al Republicii Moldova, care se pregătesc pentru alegeri legislative cruciale în această toamnă.

de Ovidiu Nahoi

Andrei Năstase, candidatul formațiunii proeuropene Platforma Demnitate și Adevăr, a câștigat turul al doilea cu 52% din sufragii, învingându-l pe candidatul socialist pro-Kremlin, Ion Ceban.

Bătălia pentru Chișinău a polarizat atenția întregii țări și, de asemenea, a stârnit interes și pe celălalt mal al Prutului. În această toamnă se vor confrunta două tendințe geopolitice antagoniste în această țară situată pe linia de demarcație dintre Occident, reprezentat aici de România, și spațiul de influență rusă, cu militarii Kremlinului ocupând o parte din teritoriul acestui stat, așa-numita Republică Nistreană, ultima relicvă sovietică din Europa.

„Partida” prorusă îl are ca simbol pe președintele Igor Dodon, ales din partea Socialiștilor. Dar mulți analiști din Republica Moldova și România vorbesc tot mai apăsat despre o alianță subterană între socialiștii declarați pro-Kremlin și Partidul Democrat, jucăria oligarhului Vladimir Plahotniuc, declarat prooccidental. Jocurile politice de la Chișinău au fost mereu complicate, dar cert este că socialiștii și democrații au promovat împreună o lege electorală care-i avantajează și pe unii, și pe ceilalți.

În mod curios, democrații nu au înaintat un candidat propriu la alegerile municipale, susținând-o pe primărița interimară independentă Silvia Radu, pe care sperau să o poată împinge în finală, alături de socialistul Ion Ceban, cu rezultat dinainte știut. Andrei Năstase a venit însă pe locul al doilea, contrazicând toate sondajele de opinie și, pe turnantă, a obținut victoria în fața lui Ceban.

Cu „partida” proeuropeană, lucrurile sunt – ați ghicit! – complicate. Ideea europeană a primit o lovitură zdravănă chiar din interior când, în 2015, s-a aflat despre dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești – sumă echivalentă cu 13% din produsul intern brut al Republicii. Fostul premier proeuropean Vlad Filat a ajuns în închisoare în legătură cu această afacere, însă puțini moldoveni cred că el este singurul responsabil.

De altfel, și eliberarea postului de primar al Chișinăului are legătură tot cu acuzațiile de corupție, care l-au împins să demisioneze pe primarul proeuropean Dorin Chirtoacă.

Cine sunt proeuropenii moldoveni?

Ideea europeană a fost preluată, încetul cu încetul, de cei ieșiți în stradă ca să protesteze față de „furtul secolului”. Așa a început și cariera politică a lui Andrei Năstase, acest avocat absolvent al Facultății de Drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România.

El s-a făcut remarcat în timpul protestelor stradale din 2015, devenind un fel de lider informal al acestora. Deși la început a manifestat chiar alături de socialistul Dodon, s-a despărțit de acesta și a fondat Platforma Demnitate și Adevăr. În toamna anului 2016, Năstase intenționa să candideze la funcția de președinte, dar s-a retras în favoarea Maiei Sandu, candidata proeuropeană din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, învinsă în cele din urmă de Igor Dodon.

Semnalul dat acum de locuitorii Chișinăului este cât se poate de clar: regiunea Capitalei rămâne atașată căii europene, chiar dacă, pragmatic vorbind, Republica Moldova nu are actualmente o foaie de parcurs oficială în ce privește aderarea. Chișinăul trebuie să se mulțumească, pe termen mediu, cu Acordul de Asociere și liber schimb, care a adus totuși liberalizarea vizelor.

Azi, proeuropenii moldoveni apar mai pragmatici și ei au înțeles că trebuie să-și nuanțeze cât se poate de clar discursul politic, într-o țară supusă unor influențe multiple și țintă predilectă a mai multor straturi de dezinformare: cea promovată de mediile TV ruse, foarte populare în republică, dar și de interesele locale, cu mult mai sofisticate, ale oligarhului Plahotniuc, deținător al unui imperiu media. Un imperiu care, așa cum era de așteptat, și-a pus artileria grea pe candidatul proeuropean Andrei Năstase.

Cei din Platforma Demnitate și Adevăr și din Partidul Acțiune și Solidaritate au reușit să imprime un discurs anticorupție și antioligarhic și să evite capcana propagandistică „proeuropean egal corupt”, întinsă de socialiștii lui Dodon. Andrei Năstase și Maia Sandu, liderii acestui curent, pe care unii analiști îl consideră chiar antisistem, au reușit să-și concentreze tirurile în egală măsură pe prorusul Igor Dodon și pe oligarhul Vladimir Plahotniuc. Ei acuză deschis o înțelegere între cele două grupări și spun că Republica Moldova este acum un stat capturat.

De altfel, imediat după aflarea rezultatelor, Andrei Năstase a declarat că victoria sa în cel de-al doilea tur de scrutin se datorează unității alegătorilor și forțelor „proeuropene, antioligarhice”, lansând un apel la unitate în perspectiva alegerilor legislative din acest an.

De partea sa, Maia Sandu și-a felicitat aliatul pentru victorie, spunând: „Astăzi am obținut o victorie importantă! Vă mulțumim că ați ieșit la vot și ați demonstrat că unitatea, corectitudinea și implicarea sunt mai puternice decât minciuna și ura. (…)

Curajul, responsabilitatea și dedicația voastră au zguduit din temelii regimul corupt. (…) Această victorie a demonstrat că uniți putem învinge! Tot așa, împreună cu toți oamenii de bună-credință vom câștiga și alegerile parlamentare”, a spus lidera PAS, Maia Sandu.

Analiștii se așteaptă ca foarte curând să fie anunțată o formulă de candidatură comună a forțelor proeuropene, cu PDA și PAS, la care s-ar mai putea adăuga formațiuni mai mici precum Partidul Liberal (3,6% în primul tur de la Chișinău) sau Partidul Unității Naționale, declarat prounionist și susținut de fostul președinte al României, Traian Băsescu (4,5%). Însă rămâne de văzut în ce măsură orgoliile vor putea fi depășite.

O abordare pragmatică asupra României

Bucureștiul a jucat întotdeauna rolul său dincolo de Prut, cu atât mai accentuat cu cât, în comparație cu fosta republică sovietică, România a devenit chiar o poveste de succes în ultimul deceniu și jumătate. România a reușit să adere la Uniunea Europeană și a cunoscut o perioadă de dezvoltare economică și socială, făcând ca raportul actual între cele două produse interne brute pe cap de locuitor să fie de 7 la 1.

În plus, succesele obținute la București în lupta împotriva corupției i-au făcut invidioși pe mulți moldoveni, care simt că locuiesc într-un stat capturat de rețele mafiote.

Câteva programe finanțate de la București, dintre care se detașează modernizarea grădinițelor, au avut, de asemenea, un impact social evident dincolo de Prut.

Cu toarte acestea, atât Maia Sandu, cât și Andrei Năstase au o abordare nuanțată față de România, semn că, pentru generația pe care o reprezintă, epoca visării a trecut. Ei pun accentul pe calea europeană, în care România poate fi un partener, însă evită orice referire la unionism. Explicabil, într-o țară în care jumătate dintre alegători s-ar pronunța pentru Europa, dar mai puțin de un sfert pentru unirea cu România.

De cealaltă parte, România nu a pus o miză prea mare pe cei doi lideri „antisistem”. Înainte de turul I, primărița Bucureștiului, Gabriela Firea, s-a fotografiat cu Silvia Radu, în ceea ce a părut mai mult decât un simplu gest de solidaritate feminină. Mai mult, la Chișinău se spune că publicații care primesc sub diferite forme subvenții din România s-au aliniat propagandei împotriva lui Andrei Năstase.

Acesta însă nu a uitat și, imediat după victorie, prezent în studioul Realității TV, a răsucit cuțitul în rană:

„În România începe să fie tot mai rău, și mai rău, și mai rău, să se bată cu Justiția. (…) Ăștia vă promit la dumneavoastră sute și mii de kilometri de autostrăzi… Ei bine, Plahotniuc, la Chișinău, anume în campania electorală, promite 1.200 de kilometri de drumuri reparate. Un fals cât el de mare și cu tot partidul lui de acolo, și cu toți partenerii lui din România, PSD-ul lui Dragnea și din Rusia, partidul lui Putin. Eu am avut un mesaj pentru clasa politică de la București. Am spus că în ceea ce privește Republica Moldova, avem nevoie de un mesaj unitar. Dacă acesta se duce în zona mesajelor premierului Dăncilă sau ale șefului de Parlament Dragnea, nu avem nevoie de un astfel de mesaj. Am văzut cum doamna Vasilescu spunea că nu se vor reduce salariile, ca mai apoi să spună că nu a zis asta… Exact ca și Vladimir Plahotniuc. Partidul lui Dragnea și partidul lui Putin, astea sunt parteneriatele lui Plahotniuc la Chișinău. Grav este că frații de rele s-au unit, iar oamenii buni încă mai ezită, însă se mai întreabă ce este de făcut”, a declarat Andrei Năstase la Realitatea TV.

Rezultatele de la Chișinău nu trebuie însă supraestimate. Zona centrală a Republicii Moldova, în care este amplasată Capitala, este de departe cea mai proeuropeană. Alegerea unui candidat socialist în acest fief proeuropean ar fi reprezentat, într-adevăr, un dezastru în perspectiva alegerilor din noiembrie. Dar chiar și așa, nordul și sudul republicii sunt dominate de opțiunile proruse.

În plus, alianța subterană dintre Dodon și Plahotniuc dispune de puternice guri de tun mediatice și de o finanțare pe măsură. Însă rezultatul de la Chișinău arată că, totuși, „partida proeuropeană” are șansa ei în această toamnă.