Consecințele economice și sociale ale coronavirusului

410
6 minute de lectură

Analizând violența cu care au reacționat piețele financiare, criza coronavirusului pare să fi luat prin surprindere țările dezvoltate din Uniunea Europeană și din America de Nord. Însă, deși întârziată, replierea acestora a fost puternică și a prevenit o dislocare a piețelor financiare. Dar incertitudinea, tensiunea din piețele financiare, parfumul perfid al riscului persistă. Scenariile dramatice, cu recesiune, sau chiar cu o depresiune globală, au argumente deja confirmate de primele statistici. În unele cazuri, cauza adâncirii crizei economice, asupra căreia toate estimările cad de acord, nu este neapărat virusul. Coronavirusul, pentru multe economii, nu a fost decât un catalizator al crizei, care a topit perdeaua de fum așezată, dibaci, peste dezechilibre cronice.

Cum s-a ajuns aici

Coronavirusul a apărut în China, probabil începând cu luna noiembrie, însă autoritățile comuniste chineze i-au ignorat existența lui închipuindu-și, probabil, că au de-a face cu o gripă banală. Acum, înțelegem că s-a pierdut un timp prețios în care puteau fi luate măsuri la nivel internațional pentru combaterea răspândirii acestui virus. Apoi, în a doua parte a lunii ianuarie, criza a izbucnit în Wuhan. Orașul a fost închis și s-au luat măsuri de distanțare socială. Iar conform cifrelor oficiale, în China au fost înregistrate 81.500 de cazuri și au decedat 3.305 persoane. Ceea ce conduce la o rată de deces în jur de 4%. Acum, aceste cifre încep să fie din ce în ce mai contestate.

Țările dezvoltate din Uniunea Europeană și America de Nord nu au luat în serios, în primă instanță, potențialul acestui virus și, ca urmare, pregătirea inițială a fost redusă. De exemplu, în timp ce China bloca regiuni întregi, bursele globale înregistrau noi maxime istorice. În martie criza a izbucnit violent în Italia, iar apoi s-a extins rapid în întreaga Uniune Europeană, însă cu precădere în Spania, Germania și Franța. Două săptămâni mai târziu, a izbucnit în Statele Unite. Însă rata de deces este mult mai mare decât cea raportată de China. De aici și panica declanșată pe piețele financiare. Acum, la nivel global, primele trei țări cel mai afectate sunt Statele Unite, Italia și Spania. Iar economia Uniunii Europene și a Statelor Unite este în prezent blocată. Cifrele de scădere a PIB vehiculate sunt între -20% și -38% anualizat în trimestrul II. Iar cele de șomaj, între 20% și 40%.

Este de remarcat performanța țărilor dezvoltate din Asia (Coreea de Sud, Singapore, Japonia, Hong Kong), care au reușit să controleze răspândirea coronavirusului și să scape cu economia intactă. Având experiența SARS, acestea s-au pregătit corespunzător și au reușit limitarea contagiunii cu acest coronavirus.

În prezent, este o competiție acerbă între companiile farmaceutice pentru aducerea pe piață cât mai rapid a unui tratament sau vaccin. Luând în considerare experiența ebola, dezvoltarea unui vaccin durează cel puțin un an și jumătate. Așa că, pe termen scurt, speranțele sunt în dezvoltarea unui tratament. Asemenea tratamente sunt în testări avansate (cea mai avansată este compania Gilead) și probabil în luna aprilie or să fie date publicității primele rezultate ale testelor realizate.

Acum Italia și probabil Uniunea Europeană au trecut de maximul crizei, numărul de cazuri zilnice, deși se menține ridicat, este în scădere. Probabil, și Statele Unite vor atinge punctul culminant în următoarele două săptămâni. Iar odată cu venirea verii în emisfera nordică, infecțiile se vor reduce semnificativ.

Însă, în lipsa unui vaccin, virusul se va întoarce la toamnă. E adevărat, la momentul respectiv, guvernele vor fi mult mai bine pregătite și probabil va exista și un tratament, însă este posbil să fie implementate măsuri de distanțare socială.

Însă, prin șocul creat, va schimba pentru ani buni comportamentul atât al companiilor, cât și al consumatorilor.

Care vor fi principalele schimbări?

O perioadă, transportul de persoane, în special cel aerian, și turismul vor fi puternic lovite. Aceste sectoare vor rămâne blocate până ce un tratament eficient sau un vaccin împotriva acestui virus va fi disponibil și ușor accesibil.

Dată fiind panica creată de coronavirus și frica de a ieși în locuri aglomerate, această criză este și cel mai mare experiment de muncă de la distanță (work from home). Companiile încearcă să găsească soluții și, ceea ce este foarte important, inovează, pentru a-și continua activitatea în situația unei mobilități extrem de reduse a angajaților. Soluții vor fi găsite, iar infrastructura IT va fi construită. Însă aceste soluții vor avea un impact asupra organizării muncii în viitor. Forțate de împrejurări, companiile vor inova și vor face investiții pentru facilitarea lucrului de la distanță. De exemplu, deja au apărut pe piață soluții foarte performanțe de comunicare, iar acțiunile companiilor care le oferă (de exemplu, Zoom) ating noi maxime istorice. Aceste investiții realizate în lucrul de la distanță vor fi utilizate și ulterior crizei. Prin urmare se schimbă fundamental modul de a munci. Vor avea de pierdut cei care dețin și închiriază clădiri de birouri, companiile de transport și localurile.

O altă direcție în care se va investi masiv este automatizarea proceselor și fluxurilor de producție, astfel încât să fie cât mai puțină nevoie de intervenție umană la fața locului.

Prin urmare, companiile tehnologice care oferă soluții de cloud, de comunicații și de automatizare vor fi avantajate de noul mod de muncă.

De asemenea, modul de a face cumpărături se va schimba fundamental. Se va pune accent pe comerțul online în detrimentul mallurilor. Investițiile companiilor de comerț online și ale celor de curierat și logistică probabil vor merge până la asigurarea unei livrări robotizate a bunurilor, fără intervenție umană. De exemplu, compania Amazon are un asemenea proiect-pilot, de executare a livrărilor cu ajutorul dronelor.

Nu în ultimul rând, criza coronavirusului a evidențiat dependența de China pentru producția de bunuri. Date fiind sincopele apărute în aprovizionare, majorarea prețurilor, calitatea scăzută a unor produse, precum și șomajul ridicat pe care îl va lăsa în urmă această criză în țările dezvoltate, probabil că guvernele vor aloca facilități fiscale și vor încuraja companiile să își relocheze producția în propriile țări.

Însă toate aceste schimbări vor avea un efect profund asupra pieței muncii. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele