Copiii sunt inspirați de „fenomenul Halep”. Statul ce face?

207
Foto: Bogdan Cristel
5 minute de lectură

Simona Halep a câștigat doar din tenis 33.228.806 dolari. Deocamdată. Suma este impresionantă, Halep aflându-se în topul jucătoarelor de tenis de câmp în ceea ce privește câștigurile. Este adevărat că Simona a profitat și de o conjunctură favorabilă, în sensul că a beneficiat de creșterea premiilor și de egalizarea lor la turneele feminine și cele masculine.

Să nu uităm că din suma raportată oficial trebuie scăzute taxele, impozitele, cheltuielile curente ale jucătoarei, precum și plata echipei tehnice. Iar Simona Halep a avut unul dintre cei mai scumpi antrenori din lume, australianul Darren Cahill. Estimările arată că aproximativ jumătate din premiile obținute la turnee sunt cheltuieli. Doar estimări.

La sumele obținute se adaugă și încasările din publicitate. Halep nu a avut o expunere internațională foarte mare (poate câștigarea turneului de la Wimbledon îi va crește piața și cota), dar a înregistrat venituri de la o serie de mărci prezente pe piața locală.

Aceasta este partea frumoasă, o sportivă care rezistă de ani buni în top 10, care a fost și pe prima poziție a clasamentului și care a câștigat, deocamdată, două turnee de Grand Slam.

Dar în spatele poveștii frumoase se ascunde un sistem care nu ajută foarte mult jucătorii de tenis. Marea problemă este legată de trecerea de la juniori la seniori. Au fost mulți juniori români de valoare internațională care nu au reușit să fie performanți la seniori. Motivul este explicat de Dumitru Hărădău, fost jucător de tenis și fost președinte al federației de specialitate, care a declarat pentru publicația ProSport că un jucător are nevoie de aproximativ 200.000 de euro pentru a putea să traverseze cu bine etapa de la juniori către seniori.

Suma este credibilă, întrucât pentru a urca în clasament este nevoie de un antrenor permanent, care să îl însoțească pe jucător la turnee, de recuperare mai sofisticată și de bani pentru a participa la turnee în diverse zone ale Europei sau ale lumii.

Este clar că 200.000 de euro este o sumă care nu se află la îndemâna multor familii din România care se văd nevoite să îl susțină pe sportiv. În rest, copiii și juniorii români nu sunt sprijiniți substanțial de federația de specialitate. Patricia Țig, jucătoare de tenis care a fost pentru o perioadă între primele 100 ale lumii și acum, după ce a născut, a revenit în circuitul feminin, a declarat pentru ProSport că atunci când juca în turneele de copii și juniori primea o sponsorizare de la firmele de echipamente sportive (rachete, mingi și îmbrăcăminte). Este un caz fericit. Firmele românești reușesc să acopere o parte din cheltuielile juniorilor, dar pentru un număr restrâns de sportivi.

O piață îngustă, precum cea românească, nu oferă prea multe variante de implicare pentru companii. De aceea, ele își triază foarte atent parteneriatele, limitându-se la copiii și juniorii ce par promițători.

Investiția este, însă, riscantă. Ceea ce la vârsta junioratului poate părea o mare speranță, în câțiva ani se poate dovedi un eșec. Au fost și sunt mulți juniori de valoare care din diferite motive nu au reușit să intre în topul mondial. Nu doar în România, ci peste tot în lume se întâmplă acest fenomen. În aceste condiții, investiția în copii și juniori este extrem de volatilă și presupune contracte pe termen lung pe care, uneori, părinții copiilor nu sunt dispuși să și le asume.

În această situație, toată lumea așteaptă ceva de la stat sau, mai exact, de la federația de specialitate. În ultimii 30 de ani, indiferent cine a condus federația, nu a reușit lucruri spectaculoase pentru tinerii jucători români. Poate cu excepția unui calendar de turnee de categorie inferioară, importante pentru ca jucătorii români să poată juca în țară (cu costuri mai reduse) și să poată obține puncte. Caravana acestor turnee s-a oprit în ultimii ani, dar proaspătul președinte al federației, Ion Țiriac, are în plan refacerea circuitului de turnee în mai multe orașe din România, turnee de categorie inferioară, dar utile sportivilor.

Aliona Bolșova este o jucătoare de tenis de origine din Republica Moldova care, însă, s-a stabilit cu părinții în Spania. Ea a reușit anul acesta să facă pasul în clasamentul primelor 100 de jucătoare ale lumii. Ea a explicat pentru ProSport că federația spaniolă oferă facilități pentru jucători, terenuri, antrenori, în cadrul unei academii la care selecționează jucători tineri și îi susține. Din păcate, federația de specialitate din România nu a reușit să facă în mod transparent și coerent un centru de copii și juniori care să strângă jucătorii de perspectivă și să le ofere condiții de pregătire și de participare la turnee în țară și în străinătate. Este adevărat că bugetele unor federații puternice, precum cea franceză sau cea spaniolă, sunt mult diferite de cel al federației române. Dar un pic de organizare nu strică niciodată.

Este limpede că Simona Halep a creat un fenomen. Că va atrage și va inspira tot mai mulți copii să joace tenis. Persoanele private vor merge la tenis și vor finanța din banii lor, atât cât vor putea, copiii. Important ar fi ca statul și federația să fie inspirate de fenomenul Halep și să creeze un sistem care să încurajeze apariția a noi jucători de valoare.     

Constantin Rudnițchi
Constantin Rudnițchi are o experiență de 28 de ani în presa scrisă, audio și TV ca jurnalist, moderator și realizator de emisiuni. A fost redactor-șef adjunct la revista „Capital”, redactor-șef al revistei economice „Bilanț” și al revistei „Economistul”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele