Declanșarea unei confruntări pe terenul petrolului și paralizarea treptată a afacerilor și activităților din Italia, țară afectată de coronavirus, sunt cele două evenimente care au tensionat piața financiară la finalul primei săptămâni din martie. Suprapuse, ambele au un impact puternic negativ asupra pieței și au condus la generarea unei volatilități extreme pe piețele financiare globale, asemenea volatilitate nemaifiind întâlnită de la criza subprime din 2007-2008.

De la începutul lui martie, coronavirusul pornit din China s-a extins puternic în Italia. Ca răspuns la extinderea agresivă a coronavirusului, autoritățile italiene au luat decizia de a izola 14 provincii italiene, provincii care conțin în jur de 16 milioane de oameni. Ulterior, această măsură a fost extinsă la toată țara. În același timp, coronavirusul a început să afecteze și alte țări din Uniunea Europeană, în principal Germania, Franța și Spania.

Celălalt eveniment este acordul ratat între OPEC și Rusia în privința reducerii ofertei de petrol pe piață ca răspuns la scăderea prețului petrolului. Ca urmare a acestui eveniment, s-a declanșat un război prin prețul petrolului între Arabia Saudită și Rusia. Așadar, în weekend Arabia Saudită a anunțat nu numai că nu reduce producția de petrol, ci o va și crește până la 10 milioane de barili/zi.

Efectul combinat al celor două evenimente a fost o volatilitate extremă, a cărei intensitatea reamintea piețelor de aceea întâlnită imediat după intrarea în faliment a băncii de investiții Lehman Brothers.

Astfel, la deschiderea sesiunii asiatice, prețul petrolului s-a prăbușit cu peste 30%, petrolul West Texas Intermediate tranzacționându-se în timpul zilei de luni și la 28 USD/baril. La începutul anului, acest contract se tranzacționa la peste 63 USD/baril. Prețul petrolului oricum era pe un trend descendent, trend care anticipa decelerarea activității economice din cauza efectelor economice ale coronavirusului. Căderea prețului petrolului la deschiderea sesiunii asiatice a fost a doua cea mai mare cădere după cea din 1991, de la izbucnirea războiului din Golful Persic.

Valute volatile

Valutele de asemenea au avut o evoluție foarte volatilă. Dolarul american s-a depreciat față de euro, în anticiparea unei reacții a FED de reducere a ratei de dobândă de politică monetară. Yienul s-a apreciat puternic. Acesta este considerat un activ sigur, iar în perioadele de aversiune la risc se apreciază. Dintre monedele țărilor dezvoltate, s-au mai depreciat cele ale producătorilor de mărfuri: dolarul canadian, dolarul australian și dolarul neozeelandez. De asemenea, s-au depreciat monedele piețelor emergente și în special ale țărilor producătoare de petrol (cum este Mexicul).

Aurul, care de asemenea este un activ sigur, s-a apreciat, atingând un maxim de 1675, valoare nemaiîntâlnită din anul 2013.

Căderea burselor

Bursele de valori din întreaga lume s-au prăbușit. Astfel, la deschiderea bursei americane, indicele S&P 500 a scăzut cu 7%. Acest lucru a cauzat intrarea în funcțiune a mecanismelor de reducere a volatilității – o pauză de 15 minute. Acest mecanism a fost folosit ultima oară în criza din 2008. După reluarea tranzacțiilor, S&P 500 a continuat să cadă și a închis sesiunea cu o scădere de -7,6%. Indicele Dow Jones a scăzut cu 2014 puncte, această scădere fiind cea mai mare (ca număr de puncte) din istoria indicelui. Procentual, indicele Dow Jones a scăzut cu 7,8%, cea mai mare scădere din octombrie 2008. Cele mai vândute acțiuni au fost cele ale producătorilor de petrol și de mărfuri, ale companiilor aeriene și ale companiilor din industria ospitalității – aceste sectoare fiind primele lovite de o criză provocată de coronavirus. 

Presiune asupra dobânzilor

O altă clasă de active cu volatilitate foarte ridicată a fost cea a titlurilor de stat. Cum coronavirusul îngheață economia în regiunea în care intră, anticipațiile sunt ca băncile centrale să reducă ratele de dobândă. În cazul FED, anticipațiile sunt de reducere a ratelor de dobândă către 0. Prin urmare, scăderea economică anticipată și anticipațiile de reducere a ratei de dobândă a FED au condus la creșterea puternică de valoare a obligațiunilor emise de guvernul american. Astfel, luni, yield-urile la obligațiunile suverane americane emise pe 30 de ani au scăzut cu 59 de puncte de bază și au intrat sub 1% – record istoric. Iar yield-urile pentru scadența de 10 ani s-au tranzacționat și la 0,31% (alt record istoric).

Și indicele VIX a crescut la aproape 60%, cea mai mare valoare înregistrată începând cu 2008. VIX exprimă volatilitatea implicită a opțiunilor puse pe acțiunile companiilor din indicele S&P 500. Practic, participanții la piață consideră că sunt aproape 50% șanse că valoarea acțiunilor din indicatorul S&P 500 să scadă cu 60% în următorul an.

Această volatilitate foarte ridicată va persista o perioadă pe piață și va fi puternic influențată de evenimentele privitoare la noul coronavirus. Sau, altfel spus, odată ce se trece într-un nou regim de volatilitate, acesta va mai dura o perioadă. ■

Săgeata saudită atacă Rusia și înțeapă Wall-Streetul

Săgeata saudită a fost îndreptată spre Rusia, care a refuzat să reducă producția de petrol pentru a susține prețurile aurului negru. Replica Rusiei, dată de ministrul de finanțe, a fost oarecum indiferentă, arătând că economia țării sale poate rezista luni de zile cu un preț de 25 de dolari pe baril. Totuși, bugetul Rusiei este alcătuit pe o estimare a cotației petrolului de 60 de dolari/baril. Eșecul liderilor OPEC+ de a limita producția înseamnă că, începând din 1 aprilie, țările sunt libere să livreze cât petrol vor. Saudiții, care livrau zilnic înainte de declanșarea ostilităților aproximativ 9,7 milioane de barili, ar putea produce zilnic chiar și 12,5 milioane de barili. Își permit asta deoarece costurile de producție sunt mici, de numai 16 dolari pe baril. Deși are cea mai mare rezervă de petrol a lumii, Arabia Saudită este al doilea exportator, după Statele Unite. Săgeata îndreptată asupra Rusiei a clătinat mai puternic bursa din New York, unde sunt listate marile companii de energie americane. Primele victime, însă, vor fi companiile mai mici, care extrag petrol din șisturi, care consumă în procesul de producție între 45 și 54 de dolari pentru fiecare baril extras. Rezistă cine poate. ■