Ambele economii au primit deja un număr de lovituri

VREME PROASTĂ, război comercial, schimbări ale testării emisiilor autovehiculelor, și nivele mici ale apei pe Rin: din 2017 economia Europei a fost lovită de o serie de șocuri, nici unul controlabil de către neajutorații miniștri de externe sau bancheri centrali. Anul trecut PIB-ul zonei euro a crescut cu doar 1,2%. Germania și Italia, care în calitate de mari producători, au fost cele mai expuse la războiul comercial al Americii cu China, s-au scufundat la urma clasamentului de creștere al zonei.

Acum covid-19 se răspândește pe continent. Peste 3.000 de cazuri au fost confirmate în Italia și mai mult de câte 200 în Franța și Germania. Răspunsul la epidemie pică pe autoritățile sanitare. Însă virusul dă de asemenea o mare lovitură economiei.

Problemele economice au început înainte chiar ca virusul să ajungă în Europa. China este de obicei un avid cumpărător de mașini europene și alte produse industriale, înghițind 7% din exporturile germane. Cifrele pentru februarie nu sunt încă disponibile, însă pare cert că vânzările vor fi scăzut pe măsură ce epidemia s-a instalat în China.

Tumultul se va fi simțit pe întregile lanțuri de furnizare ale producătorilor, mulți din ei depinzând de piese din China, și a lovit țări precum Germania. Conform unui sondaj al managerilor de achiziție din zona euro, publicat pe 2 martie, timpul pentru livrarea componentelor industriale s-a lungit „apreciabil” în februarie, cei care au răspuns atribuind întârzierile închiderilor cauzate de corona virus în China.

La toate aceste se adaugă impactul economic al izbucnirii virusului în nordul Italiei. Cele mai productive regiuni ale țării, Lombardia și Veneto, au fost cele mai serios afectate. Împreună, ele sunt responsabile pentru aproape o treime din producție. Pe 4 martie guvernul a ordonat închiderea școlilor și universităților din întreaga țară până pe 15 martie. Astfel de măsuri de control ar putea forța mai mulți oameni să rămână acasă, ducând la o nouă scădere a activității economice.

Considerând toate acestea, un alt an rău pentru Italia și Germania pare probabil (vezi grafic). Analiștii de la Goldman Sachs se așteaptă că ambele să cadă în recesiune în prima jumătate a anului;  zona euro, ca întreg, este prognozată să evite una la milimetru. Cei care fac prognozele pun în creion acum o revenire puternică în a doua parte a anului. Însă exact când ar veni ea depinde de gradul în care se va răspândi virusul și de măsurile pentru limitarea sa. Autoritățile din Franța, de exemplu, au interzis evenimentele mari de interior. Unele atracții turistice, precum Luvrul, s-au închis. Aceasta va încetini răspândirea virusului. Însă va trage de asemenea economia în jos: conform OECD, turismul aduce 7% din PIB-ul Franței, și în jur de 12% din cel al Portugaliei și Spaniei.

Așteptările cresc ca guvernanții să ajute  companiile care se confruntă cu cele mai mari probleme. Pe 2 martie, Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene (BCE), a promis să ia măsuri „potrivite și țintite” pentru a contracara efectele economice ale virusului. Investitorii se așteaptă ca BCE să reducă dobânzile în următoarele luni, urmând exemplul Rezervei Federale Americane, care pe 3 martie a scăzut în mod neașteptat dobânzile. Însă cu ratele BCE deja la -0,5%, are puțin spațiu de a mai tăia. Unii economiști se așteaptă ca aceasta să modifice puțin schema sa de împrumuturi ieftine pentru bănci la întâlnirea sa din 12 martie, probabil pentru a ajuta creditorii să continue fluxul de împrumuturi către companiile care au fost cele mai afectate de răspândirea virusului.

Până acum guvernele au arătat niveluri variate de entuziasm pentru slăbirea baierelor pungii. Italia a promis să cheltuie 3,6 miliarde de euro pe sănătate și reduceri de impozite pentru a ajuta companiile care se confruntă cu cele mai mari probleme. Date fiind circumstanțele neobișnuite, a obținut o dispensă de la Comisia Europeană de a cheltui mai mult decât permit regulile europene în timpuri normale. Ministrul de finanțe al Franței, Bruno Le Maire, promovează o creștere a cheltuielilor pentru a reduce impactul pe economie. Prin contrast, guvernul german, în mod tradițional cu mana strânsă pe pungă, a făcut foarte puțin până acum.

Aceasta s-ar putea schimba foarte rapid dacă virusul continuă să se răspândească. Analiștii de la Deutsche Bank prezic că creșterea PIB al zonei euro ar putea să scadă cu o rată anualizată de 4% în al doilea trimestru dacă este o epidemie mai severă, și chiar mai mult în Germania. Perspectiva pierderilor de slujbe și falimentelor ar putea să împingă guvernele să facă mult mai mult. ■

Acest articol a apărut în secțiunea Europa a ediției tipărite sub titlul „O serie de evenimente nefericite”