Creștere accelerată a costurilor unitare cu forța de muncă

Totuși, creșterea costurilor unitare cu forța de muncă, de 15,6% în trimestrul al doilea din anul 2018 (calculate la standardele puterii de cumpărare) nu a deteriorat la acest moment, competitivitatea României comparativ cu media UE.

34
3 minute de lectură

”În prima jumătate a anului 2018, rata șomajului și-a păstrat trendul descendent și a ajuns la 4,2% în trimestrul al treilea al anului 2018, valoare inferioară mediei UE.

Rata de ocupare a forţei de muncă a urmat, de asemenea, tendinţa de îmbunătăţire manifestată în perioadele anterioare, înregistrând o valoare de 70% în trimestrul al doilea din anul 2018 (de la 69% în ultimul trimestru din anul 2017), fiind aproape de ţinta stabilită ca obiectiv, de 75%, în cadrul Strategiei Europa 2020,” se arată în ultimul Raport asupra stabilității financiare (decembrie 2018), făcut public de BNR la începutul acestei luni.

Tensiunile de pe piața muncii au continuat, astfel, să se manifeste, pe fondul lipsei de personal și în special de personal calificat, dar și ca urmare a creșterilor salariale, consideră specialiștii BNR.

”Costurile unitare cu forța de muncă au înregistrat un ritm de creștere susținut în prima jumătate a anului 2018 (15,6% în trimestrul al doilea din anul 2018, cu 4,9 puncte procentuale mai mult față de valoarea înregistrată în ultimul trimestru al anului 2017). Conform metodologiei utilizate în cadrul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, România depășește marginal pragul de semnal de 12% aferent indicatorului privind costurile unitare cu forța de muncă pentru țările din afara zonei euro.

Vestea bună este aceea că, dintr-o perspectivă pe termen lung, creșterea costurilor unitare cu forța de muncă (calculate la standardele puterii de cumpărare) nu a deteriorat competitivitatea României comparativ cu media UE, ceea ce poate explica intensificarea exporturilor din ultimii ani.

Emigrația o mare problemă pentru piața muncii

Fenomenul emigrației s-a accentuat puternic în ultimii ani. Atât rata emigrației raportată la totalul populației, cât și rata emigrației raportată la forța de muncă a României au înregistrat creșteri importante în anul 2017 (ajungând la 14%, respectiv 37%). Totodată, conform unui studiu Eurostat, în anul 2017, România a avut cel mai ridicat nivel de emigrație din UE în rândul persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani, care trăiesc în state ale spațiului comunitar (19,7 la sută), cu 12,3 puncte procentuale mai mult față de valoarea înregistrată în urmă cu zece ani. Totodată, un aspect îngrijorător este semnalat de faptul că circa jumătate dintre cei care au decis să emigreze în anul 2017 (definitiv sau pentru o perioadă de minimum 12 luni) sunt tineri cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani (conform datelor INS).

În plus, problema demografică este adâncită de sporul natural negativ și îmbătrânirea populației.

Rata anuală a sporului natural al populaţiei a fost de -3,1% în anul 2017, iar populația îmbătrânită (peste 65 de ani) a reprezentat 30% din totalul populației României (date la finalul anului 2017).

”În vederea reducerii vulnerabilităților structurale pe piața muncii și, totodată, a creșterii nivelului de dezvoltare şi competitivitate economică, sunt necesare politici pentru: (i) creșterea productivității muncii, (ii) încadrarea unei proporții importante din populația inactivă pe piața muncii, (iii) creșterea gradului de adecvare a pregătirii forței de muncă, (iv) integrarea mai eficientă a tinerilor pe piața muncii sau (v) încurajarea întoarcerii în ţară prin crearea de alternative sustenabile în România,” consideră oficialii BNR.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele