Criza financiară provocată de coronavirus și tratamentul ei

244
5 minute de lectură

În săptămâna 16-20 martie, cazurile de coronavirus la nivel global și-au continuat creșterea exponențială. Cea mai afectată zonă este Uniunea Europeană, însă cazurile cresc puternic și în Statele Unite. Astfel, în 24 martie, în Italia se înregistrau 69.176 de cazuri și 6.820 de decese, mai mult decât dublul deceselor raportate de China. În Spania erau înregistrate 39.885 de cazuri și 2.808 decese. În același timp, în Statele Unite erau 52.960 de cazuri, cu creșteri zilnice de 9.000-10.000 de cazuri.

Răspunsul autorităților la această criză a fost instituirea de carantină în orașe sau în întreaga țară. Ceea ce conduce la înghețarea activității economice. Ca urmare a instituirii acestei stări de carantină, anticipațiile de scădere a economiilor au devenit extreme: probabilitatea unei rate a șomajului de 20% în Statele Unite și scăderi ale PIB-ului în țări dezvoltate și de 20% anualizat în trimestrul II.

În aceste condiții, panica de pe piețele financiare a continuat să crească, iar volatilitatea a fost extremă, înregistrându-se noi recorduri de variație a piețelor.

De exemplu, bursele din Statele Unite au scăzut cu aproximativ 30% într-o singură lună. Această scădere este cea mai abruptă din istoria pieței de capital din Statele Unite. Indicele Dow Jones a coborât pe 23 martie la 18591 de puncte, nivelul minim în această criză financiară (de la un nivel de 29500 cu o lună în urmă).

Prețul petrolului WTI s-a tranzacționat și sub 20 USD/baril, nivel nemaiîntâlnit din 2002. Această evoluție vine atât din anticipațiile de reducere a cererii de petrol din cauza intrării în recesiune a economiei globale, cât și din divergența dintre Arabia Saudită și Rusia cu privire la reducerea ofertei de petrol. Însă această evoluție adaugă incertitudine în piețele financiare.

Yield-urile obligațiunilor suverane au avut și ele o volatilitate foarte ridicată. De exemplu, yield-ul obligațiunilor emise de guvernul american cu scadența de 10 ani, după o coborâre la 0,5% (nivel minim istoric), pe fondul aversiunii la risc, a crescut la 1,25%, iar apoi a scăzut din nou la 0,75%. Aceeași evoluție au avut-o și yield-urile obligațiunilor suverane germane cu scadența la 10 ani: de la -0,8% au urcat la -0,2% ca apoi să coboare către -0,4%. În cazul Italiei, yield-urile la obligațiuni suverane cu scadența de 10 ani au crescut cu 100 de puncte de bază (către 2%), pentru ca apoi, pe fondul programului de relaxare cantitativă a Băncii Centrale Europene, să se reducă spre 1,5%.

În aceste condiții, luni, 16 martie, indicele VIX pentru indicele S&P 500 a atins un nou maxim istoric, de peste 84%. Ce înseamnă acest lucru: participanții la piața de opțiuni luau în considerare posibilitatea (cu 50% probabilitate) ca prețurile acțiunilor componente ale indicelui S&P 500 (cele mai mari companii americane) să scadă cu 84%.

Pentru a calma piețele, autoritățile monetare și fiscale au acționat extrem de agresiv, venind cu programe a căror valoare nu a fost întâlnită în nicio criză financiară.

FED a pus la dispoziție fonduri pentru a acoperi cererea de lichiditate de pe piața monetară de 4 trilioane de dolari. De asemenea, a declarat că va achiziționa nelimitat obligațiuni suverane, precum și obligațiuni garantate cu ipoteci.

Banca Centrală Europeană a lansat un program de relaxare cantitativă de 750 de miliarde de euro, program prin care cumpără atât obligațiuni suverane, cât și corporative. În același comunicat de presă, Banca Centrală Europeană nu a exclus însă majorarea acestei sume, în caz că situația economică o cere.

Guvernul german, care are cel mai mare spațiul fiscal din Uniunea Europeană, a anunțat un program de sprijinire a economiei de 5% din PIB, program care include inclusiv ajutoare nerambursabile către companiile germane.

Însă, de departe, cel mai mare program de sprijin al economiei este cel al Statelor Unite, negociat în prezent între democrați și conservatori. Programul de ajutor va fi probabil de 2- 2,5 trilioane de dolari (peste 11% din PIB-ul Statelor Unite) și va include bani dați cetățenilor americani și rambursări de credite de studii de către guvernul SUA.

Ca urmare a acestui program, marți, 24 martie, piețele au reacționat extrem de pozitiv. Indicele Dow Jones a crescut cu 2113 puncte, record istoric ca număr de puncte, sau cu 11,37%, cea mai mare creștere înregistrată începând cu anul 1933.

Însă pentru atenuarea crizei financiare, cea mai importantă măsură este reducerea cazurilor de coronavirus. Aici datele statistice sugerează că este posibil să se fi atins maximul de cazuri zilnice în țările mari ale Uniunii Europene (Italia, Germania, Franța, Spania). Dacă se menține acest trend în zilele următoare, înseamnă că măsurile luate de autorități dau rezultate, iar ieșirea relativ rapidă din această criză ar putea fi posibilă. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele