Cu Justiția legată de picior

Statul de drept va urmări ca o umbră președinția română a Consiliului Uniunii Europene. Viorica Dăncilă nu a reușit să risipească temerile partenerilor, în intervenția sa din plenul Parlamentului European. Reproșurile pe care le-a adresat instituțiilor europene nu i-au fost de ajutor.

59
8 minute de lectură

Tonul face muzica, dar muzica n-a rezolvat totul. Ideea de a constitui, la București, o orchestră a Uniunii Europene, cu muzicieni din fiecare stat-membru, va rămâne, cu siguranță, în memoria colectivă europeană. Orchestra s-a produs, pentru prima oară, sub cupola Ateneului Român din București, cu ocazia preluării președinției Consiliului European.

Dincolo de asta, guvernul n-a reușit să scape de ceea ce se temea cel mai mult: un val de temeri și critici exprimate de partenerii europeni în privința statului de drept. Iar aceasta s-a văzut cât se poate de clar în hemiciclul de la Strasbourg, acolo unde premierul român Viorica Dăncilă şi-a prezentat priorităţile Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene.

Prioritățile fiind deja cunoscute – „Coeziunea”, „Europa ca actor global”, „Europa siguranței” și „Valorile comune” –, interesul s-a mutat către celelalte aspecte politice. Iar Viorica Dăncilă a căutat să puncteze de la bun început, declarând că „românii resimt inechitate când văd că ţara lor este ţinută în afara spaţiului Schengen”.

Amnistia provoacă îngrijorare

Ea a deplâns faptul că românii, „în pofida atașamentului lor foarte puternic față de Uniune, resimt un tratament inegal față de România, în special atunci când țara noastră este criticată pentru aspecte care sunt firești în alte state membre sau când României i se impun anumite condiționalități care nu există în alte state ale Uniunii”, a mai spus Viorica Dăncilă.

Însă discursul șefei guvernului român a fost urmat de un val de critici din partea membrilor Parlamentului European, vădind izolarea politică a celor două partide componente ale coaliției guvernamentale de la București.

Din partea social-democraţilor europeni, a vorbit germanul Udo Bullmann, care a insistat pe combaterea corupţiei, reforma justiţiei şi respectarea statului de drept. El a făcut totuși o anumită concesie colegilor social-democrați de la București, atunci când a afirmat că implicarea serviciilor secrete în actul de justiție este inadmisibilă – reluând astfel una dintre teoriile, vehiculate de PSD, potrivit cărora multe dintre deciziile judecătorești ar fi influențate, dacă nu chiar dictate, de către serviciile de informații, din interese politice și economice. Totuși, europarlamentarul german a insistat că nu există vreun temei care să justifice o eventuală lege a amnistiei.

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a atacat dur guvernul de la Bucureşti. „Oficialii români nu s-au ţinut de promisiune când mi-au spus în noiembrie că vor reinstaura independenţa justiţiei, că vor revizui Codul penal şi că vor schimba legea privind ONG-urile. Dimpotrivă, guvernul Dvs. a decis să adopte practicile proaste ale lui Orban şi Kaczynski. Cu astfel de parteneri, grupul meu liberal nu se va alia la alegeri. Vom sta alături de mişcări curate, care vor să combată corupţia”, a promis liderul ALDE, invocând din nou posibilitatea ca formațiunea omonimă din România, condusă de Călin Popescu-Tăriceanu, să fie ejectată din familia liberală.

Știm ce avem de făcut

„Cunoaştem dosarele şi provocările pe care le avem, de aceea am cerut consens şi vom lucra în această direcţie. Mă aşteptam ca un lider de grup politic să vină cu propuneri de agendă europeană, nu cu probleme interne ale unei ţări care a preluat preşedinţia Consiliului UE”, a spus Viorica Dăncilă.

„Pentru credibilitate, aş vrea să ştiu ce reproşează Verhofstadt Guvernului României, să îi lase pe români să hotărască singuri şi să nu inducă propriile convingeri. Şi colegii mei pot veni cu sugestii pentru alte ţări, dar trebuie să lăsăm fiecare popor să aibă propriile convingeri”, a mai spus premierul, care a ținut să precizeze că pe agenda sa nu se află în acest moment un proiect privind amnistia și grațierea – formulă îndelung repetată în ultimele săptămâni și la București, unde însă presiunile din interiorul PSD legate de un astfel de act normativ au părăsit de mult culisele de partid și au invadat spațiul public și mediatic.

La Strasbourg, guvernul condus de Viorica Dăncilă nu a lăsat deloc impresia că a risipit temerile partenerilor, legat de respectarea principiilor statului de drept. Fiecare parte a părăsit hemiciclul Parlamentului European cu aceleași idei cu care intrase. Ceea ce indică faptul că spinoasa chestiune a justiției va urmări ca o umbră președinția română a Consiliului UE.

Andrus Ansip, vicepreşedinte al Comisiei Europene, s-a referit și el la respectarea statului de drept.

„România a făcut toate eforturile să îndeplinească criteriile de aderare. Nu era un exerciţiu birocratic, era un efort pentru acest scop. Aceste valori, democraţie şi stat de drept, sunt unele pentru care a luptat România, iar ele nu pot fi diluate nicăieri în Europa”.

Trei provocări imediate

ECOFIN – Eugen Teodorovici și colegii

La 22 ianuarie, ministrul român de finanțe, Eugen Teodorovici, ar trebui să prezideze la Bruxelles reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare ECOFIN. Reuniunea are loc în contextul în care în România au fost introduse, la sfârșitul anului trecut, o serie de noi taxe în sectorul financiar, cum ar fi „taxa pe lăcomie”, legată de evoluția dobânzii de referință.

Potrivit unor surse citate de presa din România, Banca Centrală Europeană ar urma să dea un aviz în privința acestor măsuri – aviz nesolicitat de București și fără caracter obligatoriu.

De notat că autoritățile din Ungaria și cele din Polonia au cerut avizul BCE înainte de a impune taxe suplimentare în sectorul financiar-bancar, în 2010, respectiv în 2016.

Pe de altă parte, Eugen Teodorovici se va afla pentru prima dată față în față cu colegii săi din statele membre, după ce a propus public limitarea la cinci ani a dreptului de liberă circulație a forței de muncă în Uniune.

Apărarea europeană – de la Vest la Est

La 30 ianuarie, la București se vor întâlni miniștrii apărării din Uniunea Europeană, pentru o ședință informală. Întâlnirea este importantă în contextul preocupărilor legate de constituirea unei armate europene.

Franța și Germania se numără printre principalele promotoare ale acestui proiect. Ele mizează pe creșterea autonomiei strategice a Uniunii Europene, în contextul semnalelor contradictorii din partea președintelui Donald Trump, în legătură cu apărarea colectivă.

Membrii din Est, care s-au declarat și ei favorabili ideii, se tem însă că dacă lucrurile vor merge prea departe, acestea ar putea conduce la o desprindere strategică a Uniunii Europene de Statele Unite sau chiar la o ruptură atlantică.

State de la extremitatea estică a Uniunii, precum Polonia, România sau țările baltice, mizează pe SUA pentru a răspunde amenințării Rusiei și se tem, de asemenea, de consecințele strategice ale ieșirii Marii Britanii din UE.

JAI, cartoful fierbinte

La 7 februarie, are loc la București reuniunea informală a Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne). Este, probabil, tema esențială a actualei președinții, în accepțiunea Bucureștiului. De altfel, șefa executivului, Viorica Dăncilă, a insistat afirmând în plenul Parlamentului European de la Strasbourg că României i se face o nedreptate, fiind menținută în afara spațiului european fără frontiere interne.

Mai nuanțat, președintele Klaus Iohannis a precizat că România merită să intre în spațiul Schengen, că acesta este un obiectiv național, dar că „trebuie să facem și noi câteva progrese”.

Mai multe state membre au legat aderarea la spațiul Schengen de obținerea de progrese ireversibile în cadrul MCV (mecanismul de monitorizare pe justiție). Ultimul raport al Comisiei referitor la România a fost extrem de critic.

Presiunea pe guvernul român este cu atât mai mare cu cât vecina Bulgaria ar avea – spun surse europene – promisiuni că va fi primită chiar în această primăvară. Cu alte cuvinte, România ar putea fi în situația jenantă de a prezida reuniunea în care doar Bulgaria să fie primită în Schengen.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele