Incertitudinea aproape haotică a Brexitului, acest divorț al Marii Britanii de Uniunea Europeană, bătăliile războaielor comerciale purtate de președintele Donald Trump și populismul sunt riscurile majore resimțite de piețele financiare. Însă aritmetica bugetară românească, în stare să creeze o taxă aplicată activelor băncilor și calculată în funcție de dobânda medie a pieței bancare, a mai pus un risc pe lista analiștilor pieței financiare, mai important decât riscul geopolitic. Mai mult de jumătate (57%) din participanții la Forumul Europa Centrală și de Est în 2019, organizat de Euromoney, consideră că provocarea cea mai mare a momentului pentru regiunea central și est-europeană este riscul politicilor naționale: „efectul românesc” care este, spun bancherii, un risc politic, declanșat de controversata ordonanță 114.

Băncile străine care fac afaceri în România sunt îngrijorate, dar vor supraviețui momentului. Interesele lor se vor concentra pe celelalte state din regiune, acolo vor finanța afaceri, vor stimula astfel creșterea economiilor și vor susține cadența consumului, la rândul lui ingredient al dezvoltării.

În România, atacul fiscal asupra băncilor a dus la scăderea valorii de piață a acestora din rațiuni care nu țin nici de performanțele lor, nici de iminența vreunei crize sau de vreun șoc extern de neevitat. A fost o decizie surprinzătoare pentru bancheri și greu de înțeles. Dar „așa arată riscul politic, singurul pe care nu-l putem gestiona”, a spus Johann Strobl, președintele executiv al Raiffeisen Bank International. „Am rămas în România, pe care am susținut-o în criză, am susținut creditarea populației și a afacerilor”, spune Strobl, nu fără a completa că ultimele măsuri fiscale au afectat valoarea de piață a băncilor cu afaceri în România.

Deși îngrijorate, marile grupuri financiare nu vor pleca din România, vor încerca însă să reducă impactul negativ al controversatei măsuri care a purtat, o vreme, numele de „ordonanța lăcomiei”.

„Băncile austriece joacă un rol substanțial în piața financiară românească și sunt acolo pentru a rămâne”, a declarat Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, pentru Reporter Global. „Desigur”, spune Nowotny, care este și membru în boardul Băncii Centrale Europene, „această măsură va avea un efect asupra planificărilor viitoare, ca atare ar putea afecta abilitatea băncilor de a investi în economia românească”.
În sine ordonanța de urgență este problematică și a îngrijorat piața financiară, deoarece impactul său ar putea afecta negativ chiar dezvoltarea economiei românești pe termen lung. „Cred că este foarte problematic dacă schimbi regulile jocului și, în mod categoric, nu ajută deloc pentru a promova investițiile în România”, a avertizat, elegant, Novotny.
În esență, spune guvernatorul băncii Austriei, ideea de a taxa activele băncilor în funcție de evoluția dobânzilor medii la care se împrumută băncile între ele este surprinzătoare.
„E o idee extrem de neobișnuită. Dacă se va aplica aceasta, este o taxă extrem, extrem de mare pe profitul băncilor, de facto înseamnă de asemenea că motivația de a face afaceri în România este în mod substanțial micșorată”, a avertizat Novotny.
„Încă sperăm că ar putea apărea niște schimbări, că ar putea apărea niște adaptări ale reglementărilor. Din informațiile mele, de asemenea banca centrală a României privește măsura în mod critic în ce privește efectele macroeconomice, care nu trebuie ignorate”, a adăugat Novotny.

Guvernatorul Novotny a atras atenția asupra unui pericol latent al piețelor din Europa Centrală și de Est, în mod special al celei românești, anume realitatea că jumătate din creditele către gospodării sunt acordate persoanelor cu venituri mici, un risc asemănător cu cel din vremea crizei subprime din Statele Unite, izbucnită în 2007.
În esență, controversatele măsuri fiscale luate de autoritățile de la București au luat prin surprindere piețele financiare și descriu, în definitiv, materializarea riscului major al populismului, înțeles deja de toată lumea. Cu câteva excepții, printre care și cea de ultimă oră din Italia, populismul nu și-a dezvăluit încă fața fiscală și, mai ales, impactul său asupra dezvoltării economiei unui stat. Când promisiunile cu care politicienii ademenesc alegătorii depășesc capacitatea economiei de a le livra, atunci apar presiuni asupra creșterii viitoare a economiilor căzute pradă guvernărilor populiste. Din păcate, un alt fenomen afectează regiunea central și est-europeană, simțit masiv și în România: dezechilibrele demografice. Lumea a plecat la muncă în străinătate, a fost un exod de milioane de oameni, iar această forță de muncă plătește taxe afară. România a căzut pradă unui model economic din care nu poate ieși: avantajul competitiv al salariului mic. Pentru a ieși din el, avem nevoie de investiții masive în cercetare-dezvoltare în afaceri, care implică tehnologie înaltă. Or, această aventură cu legi spontan apărute, fără consultări și studii de impact, are ca efect pierderea încrederii în România, ca piață unde poți investi. Intrăm în alt cerc vicios, de care, iată, țări ca Slovacia, Cehia sau statele baltice se feresc și își văd de treabă. Atrag investiții deoarece nu sperie banul. Îl respectă.