Politicile guvernamentale au urmărit aproape obsedant creșterea veniturilor populației, responsabilii politici au exultat în fața cifrelor de creștere economică și au ignorat total indicatorii macroeconomici nefavorabili. Guvernul nu a construit niciun program care să aibă în vedere reducerea deficitului comercial.

În aceste condiții, sectorul privat a propus recent o serie de măsuri care ar trebui adoptate pentru reducerea deficitului comercial. Astfel, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) propune un program de sprijin pentru antreprenorii și companiile care doresc să investească în producția de bunuri și servicii care, în acest moment, se importă. Primul pas, pe care și-l asumă ANEIR, este alcătuirea unei liste de 100 de produse și servicii care au o pondere importantă în importurile din România, astfel încât companiile care vor investi în aceste domenii să poată avea acces la o serie de facilități. Cele propuse de mediul de afaceri sunt: schema ajutorului de stat să fie alocată cu prioritate către investițiile aflate pe listă, direcționarea fondurilor europene să se facă spre domeniile cu importuri semnificative și fondurile alocate către start-up-uri să aibă în vedere domeniile vulnerabile, din punctul de vedere al deficitului balanței comerciale.

Programe de sprijin pentru producătorii agricoli autohtoni

Un alt set de măsuri, crede Mihai Ionescu, președintele ANEIR, ar trebui să vizeze produsele agroalimentare. Ideea este ca în fiecare an să fie inițiate cel puțin două programe naționale susținute din fonduri bugetare, în funcție de ponderea produselor în deficitul balanței comerciale. Există, de exemplu, în derulare un program de subvenționare a producătorilor de roșii autohtoni, dar, deocamdată, eficiența sa este sub semnul întrebării.

De asemenea, există ideea ca produsele bio să fie susținute printr-un program de valorificare la export. Desigur, creșterea exporturilor este un alt mijloc de a reduce deficitul comercial, dar este greu de crezut că produsele bio românești pot să aibă volume importante și implicit valori mari la export.

O altă temă importantă este cea privind utilizarea eficientă a legii offset, adică identificarea capacităților de producție autohtone care sunt disponibile pentru producția offset. Regula offset este văzută ca o zonă prin care România poate atrage investitori care să producă în România mărfuri aflate pe lista importurilor. Offsetul este văzut ca un mijloc care poate reduce deficitul comercial. Mai mult, mediul de afaceri propune ca oficialii români să se concentreze pe încheierea de contracte cu armate ale statelor NATO. „Se pot livra produse fabricate de industria civilă, cum sunt textile, de diverse feluri, sau încălțăminte”, explică Mihai Ionescu.

Laserul de la Măgurele, un mijloc de luptă cu deficitul comercial

Laserul de la Măgurele este văzut ca o platformă prin care se pot dezvolta parteneriate între sectorul public și cel privat. „Concret, ideea este de a prelua rezultatele cercetării, sau pe unele dintre ele, în producție”, afirmă Mihai Ionescu. Este o idee bine-venită, dar va trebui să vedem în ce măsură se va dovedi realistă, adică dacă efectiv o parte din rezultatele cercetării fundamentale vor fi aplicate în economie.

O altă măsură propusă în programul de reducere a deficitului comercial este cea privind stimularea platformelor de e-comerț și a platformelor blokchain integrate cu cele internaționale, care să poată crește exportul de produse românești. Ideea este ca fondurile alocate prin programele naționale de înființare de start-up-uri să se concentreze pe dezvoltarea platformelor de comerț electronic.

De asemenea, se propune introducerea în sistemul de promovare a exporturilor a unui mecanism de atragere a companiilor care importă mărfuri în România la manifestări expoziționale locale și apoi să fie încurajate să își deschidă linii de producție în țară.

Creșterea exporturilor realizate de IMM-uri

Programul își propune să crească cu cel puțin 500 numărul de IMM-uri care derulează operațiuni de export. Pentru acest lucru, ar trebui să fie finanțat un program de internaționalizare. 

O altă propunere este legată de dezvoltarea clusterelor și a rețelelor regionale de export pentru dezvoltarea vânzării de produse fabricate la nivel local.

În total, există 15 propuneri înscrise în programul de reducere a deficitului comercial. Programul a fost prezentat guvernului, dar, deocamdată, nu sunt semne că propunerea este luată în seamă. Nu doar separat, pe componente, ci în totalitate, ca un program coerent. În lipsa unor preocupări concrete, deficitul comercial atinge în continuare cote-record.