Dăianu: „Bugete încordate sunt peste tot, contează ce măsuri iei”

„Sunt bani pentru salarii și pensii până la finalul anului”, anunță ministrul finanțelor, sprijinit de adevăr, cum ar spune optimiștii care citesc proiectul rectificării bugetare. În chestiunea proiecțiilor privind evoluția încasărilor și a cheltuielilor statului, adevărul este relativ, reiese din opinia privind exercițiul rectificării semnată de academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

1195
11 minute de lectură

Ministerul Finanțelor lucrează pe ipoteza unei creșteri cu 2,4 miliarde de lei a veniturilor încasate de stat. Însă evaluarea Consiliului Fiscal e diferită: atât încasările din TVA, cât și cele din contribuții sociale sunt supraevaluate semnificativ. Consiliul a identificat „un minus de venituri cumulat situat între 5,8 – 6,8 miliarde de lei”. Aproape triplu față de estimarea imprudentă a Finanțelor.

Și cheltuielile descriu o aritmetică imposibilă: guvernul lucrează cu un buget în care costurile s-ar mări cu 2,6 miliarde de lei, iar Consiliul Fiscal atrage atenția că ar mai trebui doar pentru acoperirea cheltuielilor cu asistența socială încă 2,5 miliarde de lei. Consiliul ia în calcul și ipoteza „inversării deciziei de achitare a pensiilor înainte de 15 ale lunii”, caz în care s-ar „economisi” 1,2 miliarde de lei.

În esență, Consiliul Fiscal atrage atenția asupra unui gol de venituri care ar putea urca până la 7,7-9,7 miliarde de lei și avertizează că „în absența adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar la finalul anului 2019 potrivit metodologiei naționale este cuprins între 3,4% – 3,7% din PIB”.

Am atins pragul de alertă

„Bugete încordate sunt peste tot în Europa, însă important pentru noi este să evaluăm ce măsuri se vor lua acum, când am atins pragul de alertă”, a declarat Daniel Dăianu pentru Reporter Global.

Într-adevăr, pentru a menține deficitul la sub nivelul de 3% din PIB, dincolo de care Comisia Europeană declanșează mecanismul de deficit excesiv împotriva României, sunt doar două soluții: fie mărești veniturile, fie tai cheltuielile.

Guvernul își propune să mărească veniturile, însă ipotezele de lucru sunt, din nou, optimiste. De pildă, guvernul speră să-și majoreze încasările din impozitul pe profit cu 1,6 miliarde de lei, surplus rezultat din banii care ar intra în vistieria statului din impactul amnistiei fiscale și din exercitarea unor presiuni de către Fisc asupra companiilor, crescând astfel gradul de colectare. Consiliul Fiscal taie însă la jumătate estimarea, considerând deci că este supraevaluată cu vreo 800 de milioane de lei. Bani vor veni în plus din taxa pe activele bancare, din accizele pe băuturile îndulcite cu zahăr și din devansarea cu un an și jumătate a majorării accizei totale pentru țigarete, capitole la care evaluările Consiliului privind încasările bugetului coincid cu cele ale guvernului.

Fiscul, brațul fragil al bugetului

Va fi oare Fiscul capabil să colecteze mai bine banii destinați diferitelor bugete ale statului? Ministrul finanțelor crede că da, probabil că de aceea își propune să mărească salariile angajaților ministerului cu 15%.

Consiliul Fiscal are însă rezerve privind abilitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) de a colecta mai mulți bani și îndeamnă la prudență. „Există potențialul obținerii de venituri suplimentare dintr-o mai bună colectare – evaluările Comisiei Europene plasează România pe primul loc în privința gap-ului între obligația teoretică de TVA și ceea ce se încasează efectiv (36%, față de 12,3% media UE în 2016), însă existența acestui potențial nu înseamnă că este rezonabilă ori prudentă presupunerea ex ante a concretizării acestuia”, avertizează Consiliul Fiscal.

Acest potențial poate fi transformat în certitudine doar dacă Fiscul intră în secolul 21 și își finalizează procesul de informatizare, sugerează analiza Consiliului Fiscal. Discret, iresponsabil și păgubos, guvernanții au renunțat la un proiect de informatizare a ANAF finanțat printr-un împrumut de la Banca Mondială, care trebuia să se termine în 2019. Însă după ce l-au neglijat timp de cinci ani, ministrul finanțelor a transmis Băncii Mondiale cererea de renunțare la proiect. Ca o ironie a sorții fiscale, programul s-a stins în martie 2019, în timp ce se năștea, în chinuri, bugetul care tocmai s-a rectificat. Pentru că nu sunt bani suficienți.

Finanțele, cel mai mare angajator al României

Renunțând la proiect, Finanțele au făcut praf 17,3 milioane de euro, bani pe care-i vor returna din taxele și impozitele contribuabililor. Dar aflăm în aceste zile, simultan cu știrea privind promisiunea de majorare a salariilor, că Ministerul Finanțelor este cel mai mare angajator al României, cu un efectiv de 25.738 de angajați, care-l depășește pe cel al Poștei, care avea anul trecut 23.058 de salariați. Probabil, modernizarea Fiscului ar presupune restructurări de personal masive, ceea ce, în sezon electoral, pare o aventură primejdioasă pentru politicieni. În timp ce guvernanții noștri continuă să ignore modernizarea Fiscului, preferând să-și enerveze electoratul care primește scrisori de penalizare pentru venituri vechi de cinci ani, vecinii noștri bulgari au finalizat un proiect similar cu Banca Mondială, care a avut ca efect creșterea puternică a veniturilor statului. Polonezii au aplicat și ei o reformă a Fiscului cu scopul de a-și mări încasările din TVA. Măsurile, complexe și severe, au urmat oarecum modelul clasic al luptei fiscului american cu Al Capone: fraudele de TVA se pedepsesc cu închisoarea între 5 ani și maximum 25 de ani. Ei n-au avut însă vremelnic vreun ministru de finanțe care să-și fi zidit tablourile în pereți și să-și fi îngropat lingourile prin cimitire.

„Investițiile au atins un prag de suferință”

Eventualele venituri suplimentare nu vor putea acoperi cheltuielile, din nou subevaluate. Soluția tăierii cheltuielilor pare improbabilă, mai ales din perspectiva celor trei sezoane electorale care se vor derula în spațiul politic românesc. Soluția clasică pentru calibrarea bugetelor a fost tăierea cheltuielilor de investiții. Investițiile au ajuns la o cotă de alarmă, pentru o țară care-și propune să reducă decalajele dintre ea și restul Europei unite, avertizează Dăianu în textul opiniei Consiliului Fiscal. „Investițiile au ajuns la un prag de suferință dincolo de care nu poți să treci. Cheltuielile de investiții sunt la minimumul ultimilor 10 ani și este dificil de imaginat o reducere în continuare a acestora, având în vedere deficitul de infrastructură existent”, avertizează Dăianu.

„Cheltuielile cu investiții publice în România s-au situat în anul 2018 la un nivel de circa 2,6% din PIB, inferior mediei europene de 2,9%. În plus, țările care sunt caracterizate de un nivel al cheltuielilor de investiții inferior sau apropiat mediei europene sunt în general țări dezvoltate, ale căror nevoi de infrastructură sunt mai mici, comparativ cu cele ale țărilor emergente. În cazul țărilor nou-intrate în UE, media cheltuielilor de investiții a fost în anul 2018 de circa 4,1% din PIB, cu circa 1,5 pp mai mult decât în cazul României.”

Riscul secătuirii companiilor statului

Dar bugetul are și un flux de venituri nefiscale, titlu sub care se ascund banii luați de la companiile statului, fie că este vorba de dividende, fie de colectarea altor rezerve financiare ale acestora. Aici, Consiliul Fiscal trage un semnal dublu de alarmă: pe de o parte, avertizează că excesul de lăcomie al bugetului actual va afecta bugetele viitoare, deoarece companiile statului nu vor mai avea bani de investiții și, ca urmare, profiturile scad în anii care vin. Pe de altă parte, apare riscul ca banii smulși din profiturile anilor trecuți ale companiilor de stat să nu fie acceptate ca venituri bugetare de către Comisia Europeană. În acest caz, o corecție ulterioară poate spulbera pragul de 3% și ne poate arunca direct în batalionul disciplinar al deficitului excesiv.

Deocamdată însă, toate estimările oficiale pe care se bizuie reașezarea cheltuielilor bugetare pentru restul anului sunt pozitive, pardon, optimiste. Așa încât avertismentele transmise de guvernatorul Isărescu sau scrise de academicianul Dăianu, în opinia Consiliului Fiscal, par niște îngrijorări filosofice. Deși ele sunt semnale de alarmă, transmise elegant, care ar trebui să ne îngrijoreze.

Lecția fiscală a Bulgariei Bulgaria a realizat o primă reformă a administrației fiscale în perioada 2003-2008, cu ajutorul BM, cu o finanțare de 63 de milioane de dolari, arată Consiliul Fiscal. „Reforma a vizat maximizarea conformării fiscale, creșterea eficacității și eficienței colectării, crearea unui corp profesionist de angajați, reducerea corupției, creșterea echității, reducerea poverii fiscale și sprijinirea creșterii economice. Reforma legislației a fost prioritară și a beneficiat de sprijinul nemijlocit al guvernului, fiind făcută cu ajutorul unor experți internaționali. A fost crescută capacitatea analitică a agenției fiscale, inclusiv prin chestionare adresate contribuabililor, cu impact pozitiv asupra conformării voluntare, eficacității și eficienței colectării. Creșterea capacității operaționale s-a concretizat prin realizarea unei baze informatice la nivel național accesibilă online, unificarea serviciilor oferite de agenție, simplificarea formularelor etc. A fost realizat un sistem integrat de management al veniturilor cu o infrastructură IT modernă, reușita implementării acestuia fiind datorată utilizării unui know-how extern și unui contractor profesionist. Proiectul de modernizare a administrației fiscale (RARP) a fost finalizat cu succes, întârzierile la conformarea la plată s-au redus considerabil, iar veniturile fiscale s-au majorat ca procent din PIB, în condițiile reducerii poverii fiscale (scăderea cotelor legale de impozit pe venit, profit și contribuții sociale). Ulterior încheierii RARP, autoritățile bulgare au continuat eforturile de îmbunătățire a colectării, cu un nou program de reducere a economiei gri și a costurilor de conformare fiscală, derulat în perioada 2015-2017. Astfel, în anul 2016, Bulgaria a reușit cea mai mare reducere a gap-ului de TVA ca procent în venituri teoretice din UE (-8 pp, de la peste 21% în 2015 la 14%)”, arată Consiliul Fiscal în opinia despre rectificarea bugetară.

Polonia aruncă evazioniștii la pușcărie

Polonia, prin reformele inițiate și înăsprirea legislației privind colectarea TVA, a reușit ca de la un gap de TVA de 27% în anii 2012-2013 să scadă la 24% în 2014-2015 și la 21% în 2016, estimările pentru anul 2017 fiind de 14%, respectiv 7,2% pentru anul 2018. Reforma administrației fiscale poloneze (KAS) a fost inițiată în anul 2015 în cadrul „Strategiei pentru Dezvoltare Responsabilă”, planul inițial care viza reducerea gap-ului de TVA cu 15% anual în perioada 2015-2018 fiind depășit. Reforma a avut trei piloni: modernizarea legislației, eficientizarea administrației fiscale și intensificarea cooperării cu mediul de afaceri. Printre măsurile luate de autoritățile poloneze, se enumeră: – reforma complexă a KAS, care a fost echipată cu instrumente analitice inovatoare bazate pe IT și cooperarea cu sectoarele IT și bancare pentru detectarea fraudelor fiscale, digitalizarea raportărilor și introducerea unor instrumente informatice de analiză automată pentru a distinge operațiunile reale de cele fictive; – cooperarea strânsă dintre KAS, poliție, poliția de frontieră, agenția internă de securitate pentru combaterea fraudelor fiscale; – verificarea online a contractorilor de către firme prin Registrul de eficacitate (pe site-ul KAS); – limitarea strictă a sferei taxării inverse și a perioadei de aplicare; – extinderea confiscării bunurilor a căror proveniență nu poate fi atestată; – aplicarea unor dobânzi diferențiate (4%, 8% și 12%) la întârzieri la plata TVA și a unor penalități între 30% (din valoarea sub-raportării obligațiilor de plată/supra-evaluării cererilor de rambursare) și 100% (facturi false); – combaterea fraudei tip „carusel” prin pachete de măsuri în sectorul combustibililor, electronicelor, oțelului; – înăsprirea legislației în materie penală: creșterea drastică a pedepselor pentru emiterea și folosirea de facturi false (pedepse între 5 ani și maximum de 25 de ani de închisoare – pentru fraude de TVA ce depășesc 10 milioane de zloți).

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele