Dar oul? Oul? Dincolo, în UE, era mai ieftin

30
13 minute de lectură

Eurostat confirmă opinia atât de răspândită că România s-a aliniat Uniunii Europene la prețuri și mai puțin la salarii. Dar recentul „Raport privind evoluția concurenței în sectoare-cheie”, publicat de Consiliul Concurenței și aflat la a 11-a sa ediție, ne arată și unde „alinierile” s-au produs masiv.

Foto: pixabay

Conform datelor disponibile Eurostat, în România, convergența veniturilor s-a realizat de două ori mai lent față de cea a prețurilor. Astfel, în 2017,  apropierea de niveluri între câștiguri era în România de numai 25,1%, în timp ce convergența prețurilor se ridica la nivelul de 52,2% față de UE28.

„Există însă și cazuri în care consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari decât omologii europeni. Acesta este cazul anumitor bunuri alimentare (uleiuri și grăsimi – 94,5% din media europeană, respectiv lactate și ouă – 93%, aparate de uz casnic – 92,3% și articole de încălțăminte -90,1%)”, arată raportul Consiliului Concurenței.

În ceea ce privește prețul carburanților, consumatorii români plătesc similar mediei europene și celei regionale în cazul prețurilor fără taxe la benzină și motorină, dar sub acestea în cazul prețurilor de la pompă (cele cu taxe). „În cazul motorinei, carburant utilizat preponderent de consumatorii români și de transportatorii de mărfuri, un litru costa echivalentul a 1,18 euro în septembrie 2019, în timp ce media europeană era de 1,31 euro, iar în țările vecine, acesta poate fi achiziționat cu sume cuprinse între 1,1 (Bulgaria) și 1,19 euro (Ungaria)”, se menționa în documentul publicat de Consiliul Concurenței.

Și totuși…

Dar, în ciuda creșterii generale a prețurilor, consumatorii români se bucură încă de unele dintre cele mai ieftine produse și servicii, exprimate în raport cu media Uniunii Europene. Astfel, în 2018, nivelul general al prețurilor din România se afla la 52,2% din media europeană, cel mai redus nivel, după cel înregistrat în Bulgaria (46,3%). „Rezultatele raportului evidențiază faptul că, în ciuda înregistrării celei mai ridicate rate de creștere a prețurilor la nivelul Uniunii Europene (pe fondul unor factori de natură internă și structurală, precum creșterea constantă a cererii agregate, dar și a presiunilor în creștere la nivelul costurilor de producție), consumatorii români se bucură de unele dintre cele mai ieftine produse și servicii”, declara Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Conform datelor Eurostat, prețurile în România s-au apropiat în medie de cele europene cu o rată anuală de 0,8 puncte procentuale în perioada 2000-2017, viteza de convergență a prețurilor fiind una similară Bulgariei și Ungariei. De altfel, nivelul prețurilor din România se încadrează în tiparul regional: 44% în Bulgaria, 56,2% în Polonia, 62% în Ungaria sau 69% în Republica Cehă.

În timp ce în statele din centrul și estul Europei se regăsesc de regulă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, la polul opus, consumatorii din Danemarca (142% din media UE), Luxemburg (127%) și Suedia (125%) sunt nevoiți să achite cele mai mari prețuri.

Totuși, în ciuda prețurilor mai reduse înregistrate în România și în celelalte state membre UE din Europa Centrală și de Est, există diferențe semnificative în ceea ce privește puterea de cumpărare între consumatorii din aceste economii emergente și cei din economiile dezvoltate din UE, diferențe cauzate de disparitățile de venituri. În comparație însă cu celelalte țări din regiune (apropiate din punct de vedere structural), puterea de cumpărare a consumatorilor români a crescut între 2010 și 2018 cu 8,5 puncte procentuale, dacă ne raportăm la media europeană, în urma polonezilor (creștere de 9,1 puncte procentuale) și înaintea consumatorilor bulgari și unguri.

Mai ieftin la bulgari

„În mod specific, consumatorii bulgari achită în general cele mai scăzute prețuri din Europa pentru 9 din cele 11 categorii de bunuri și servicii adresate consumatorilor finali. În schimb, consumatorii români plătesc cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru produse alimentare și băuturi non-alcoolice (prețuri mai mici cu aproximativ 34 de puncte procentuale față de media comunitară) și în ceea ce privește serviciile de recreație și cultură (prețuri mai mici cu aproximativ 41,4 p.p. față de medie). De altfel, cele mai sugestive diferențe în ceea ce privește prețurile plătite de consumatorii români pentru alimente și băuturi non-alcoolice se remarcă în cazul fructelor, legumelor și cartofilor (prețuri mai mici cu 46,2 p.p. față de media europeană), precum și în cazul produselor de panificație (cu 45,8 p.p. mai ieftine). Alte diferențe semnificative față de media europeană se evidențiază în cazul serviciilor de educație, al serviciilor de sănătate și în ceea ce privește utilitățile (electricitate și gaze)”, se precizează în documentul publicat de Consiliul Concurenței.

Importurile, scumpite mai rapid

Conform anchetei de conjunctură elaborată de  Institutul Național de Statistică, cei aproximativ 8.500 de manageri din industrie, construcții și comerț chestionați arată că se așteaptă la creșterea prețurilor în perioada următoare. Singurul sector economic unde managerii se așteaptă ca prețurile să stagneze îl reprezintă serviciile. Anticipările consumatorilor privind evoluția prețurilor în următoarele 12 luni sunt similare. Conform sondajelor Directorate General for Economic and Financial Affairs (DG ECFIN) din cadrul Comisiei Europene, majoritatea consumatorilor români se așteaptă că prețurile bunurilor de consum vor crește cu aceeași rată sau chiar mai rapid.

Din perspectiva evoluțiilor viitoare, este probabil ca prețurile bunurilor alimentare să nu sufere majorări importante în lipsa unor conjuncturi interne extraordinare sau a unor șocuri externe pe latura ofertei. Există însă factori de risc pentru anumite grupe de alimente. Un astfel de element constă în extinderea pestei porcine africane (atât în rândul gospodăriilor individuale, cât și al fermelor de specialitate), ce ar putea genera implicații asupra prețului cărnii de porc, dată fiind sacrificarea efectivelor de porci din focarele descoperite. Efectul ar putea fi însă limitat de importurile de carne de porc din țările ce nu sunt afectate de maladie.

Totodată, ultimul raport asupra inflației publicat de BNR (noiembrie 2019) arată o scădere a prețurilor. „Traiectoria descendentă urmată în trimestrul III din 2019 de rata anuală a inflației IPC a fost antrenată cu precădere de grupa bunurilor cu prețuri volatile, preponderent ca urmare a scăderii prețurilor legumelor pe tot parcursul intervalului, sub mediile sezoniere pentru această perioadă. Mișcarea a fost indusă de recolta bună înregistrată atât pe plan local, cât și de principalii parteneri comerciali europeni, în antiteză cu nivelul producției din anul anterior, care împinsese inflația anuală pe segmentul legumelor la valori extrem de înalte, în jurul a 30%, maximumul ultimilor șapte ani”.

În anii precedenți, prețurile bunurilor de import au crescut cu o rată mai mare comparativ cu prețurile producătorilor autohtoni, arată datele Eurostat.

Alocăm mai puțin pentru servicii

Raportul Consiliului Concurenței mai arată și că, în conformitate cu datele utilizate în calcularea Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), produsele alimentare și băuturile non-alcoolice dețin aproximativ o treime din totalul coșului de consum al românilor (30,1%), unde datele Institutului Național de Statistică indică preponderența produselor din carne (8,2%), produselor de morărit și panificație (6,3%), și a celor lactate (5,3%). Ponderea alimentelor este urmată de ponderea cheltuielilor pentru transport (14,5%) și cea aferentă cheltuielilor pentru chirii și utilități (9,7%).

„Prin comparație, în Uniunea Europeană, suma alocată alimentelor și băuturilor non-alcoolice este mult mai redusă (15,5%), în timp ce bugetul alocat de europeni pentru anumite servicii este mai mare în comparație cu cel al consumatorilor români: restaurante și hoteluri – 9,6% în UE față de 3,6% în România; recreere și cultură – 10% față de 5,6%; diverse bunuri și servicii (asigurări, instrumente financiare, protecție socială, îngrijire personală etc.) – 9,2% față de 5,2%. ■

La prețul ouălor am depășit media UE

Consiliul Concurenței arată că nu se poate explica amplitudinea creșterii prețurilor produselor autohtone: „dacă în septembrie 2017, prețul ouălor în România era sub media UE (85,2%), în noiembrie 2018, acesta a crescut, depășind media UE (104%)”. În același timp, analiza autorității a arătat că au existat creșteri importante ale prețurilor de achiziție de către comercianți, prețurile crescând în medie cu 57% în luna noiembrie față de luna septembrie 2017. Prețurile de vânzare la raft au crescut, în medie cu 49% în același interval. În ceea ce privește creșterea majoră a prețurilor la ouă, Consiliul Concurenței a declanșat o  investigație pe piața producției și comercializării ouălor de consum din România, ca urmare a analizei preliminare pe piața ouălor de consum inițiate de Consiliul Concurenței, la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a cerceta cauzele creșterilor de preț înregistrate la sfârșitul

anului trecut. Autoritatea de concurență suspectează limitarea livrărilor de ouă de consum de către cei mai importanți furnizori de ouă, cu implicarea asociației din domeniu, cu scopul de a majora artificial prețurile produselor comercializate de aceștia. Analiza pieței românești a ouălor, în contextul european actual, indică faptul că majorările de prețuri de la sfârșitul anului 2017 ar putea fi explicate de anumiți factori conjuncturali, precum criza producției de ouă din anumite state membre ale Uniunii Europene sau ciclicitatea producției. ■

Cum crede Consiliul Concurenței că se explică creșterea de preț la unt

Pentru a produce un kilogram de unt este nevoie, în medie, de 20 de litri de lapte. Creșterea cererii de unt a evoluat, la început, în contextul cotelor de lapte din UE, introduse pentru evitarea unei supraproducții de lapte la nivelul țărilor membre și, în consecință, pentru menținerea unui preț rezonabil al laptelui la fermier. După renunțarea formală la sistemul cotelor de lapte în anul 2015, a intervenit mecanismul subvențiilor, având același scop economic. Renunțarea la cotele de lapte a condus la o supraproducție de lapte, implicit la scăderea accentuată, în unele state, a prețului oferit fermierilor. Aceștia au răspuns prin scăderea producției, precum și prin închiderea efectivă a unui număr mare de ferme. Datele publice estimează că, în 2016, un milion de vaci de lapte au fost abatorizate. În Olanda, subvenția pentru abatorizarea de către fermieri a unei singure vaci a fost de 1.200 de euro, ceea ce a condus la dispariția a 160.000 de vaci. Practic, scăderea cantității de lapte s-a reflectat masiv în evoluția producției și a prețurilor la unt.

Mai mult de atât, în anii 2015-2016 au început să apară, în publicații de renume, studii medicale care afirmă că untul nu trebuie incriminat pentru creșterea colesterolului, iar consumul acestuia este mult mai sănătos decât înlocuirea lui în alimentația umană cu grăsimi vegetale. Aceste informații medicale au fost popularizate rapid, conducând la o creștere substanțială a consumului de unt și de produse care conțin unt, concomitent cu scăderea consumului de margarine. De exemplu, consumul de unt din SUA a ajuns, în 2016, la cea mai ridicată valoare din ultimii 45 de ani, iar compania McDonald’s a anunțat că va reintroduce untul în toate rețetele, în locul grăsimilor vegetale. Prin urmare, cererea de unt a crescut rapid, alături de cea de brânzeturi cu un conținut de grăsime ridicat.

În cadrul acestui context economic, a avut loc creșterea ridicată a cererii de unt și, implicit, a prețului acestui produs. Totodată, având în vedere că materia primă pentru producerea untului este laptele, produs agricol suprareglementat la nivel european, ajustarea eficientă a producției în funcție de cerere necesită o perioadă îndelungată de timp, de ordinul anilor.

Astfel, limitarea cantității de unt oferite la nivel european (și chiar penuria din anumite state membre, precum Franța) au creat premisele creșterii prețului la unt, inclusiv în România, în special pe fondul creșterii consumului intern privat. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele