Ediția tipărită | Lideri

30 august 2018

„ASEMENEA Florenței pe vremea Renașterii.” Aceasta este o descriere comună pentru ceea ce înseamnă să trăiești în Silicon Valley. Capitala tehnologică a Americii are o influență majoră asupra economiei, piețelor bursiere și culturii lumii. Fâșia scurtă de teren dintre San Jose și San Francisco este locul unde își au sediul trei dintre cele cinci cele mai valoroase companii din lume. Giganți precum Apple, Facebook, Google și Netflix revendică Silicon Valley ca locul lor de naștere și casa lor, la fel cum fac deschizători de drumuri ca Airbnb, Tesla și Uber. Bay Area are a 19-a economie ca mărime a lumii, fiind clasificată deasupra Elveției și Arabiei Saudite.

Silicon Valley nu este doar un loc. Este și o idee. De când Bill Hewlett și David Packard și-au făcut firmă într-un garaj acum aproape 80 de ani, a fost sinonimă cu inovația și ingeniozitatea. A fost centrul mai multor cicluri Schumpeteriene de distrugere și regenerare, în privința cipurilor de silicon, computere personale, software și servicii pe internet. Unele dintre invențiile sale au fost ridicole: ceainice legate la internet sau o aplicație care vindea monede pentru a fi folosite la mașinile de spălat automate. Altele sunt însă de talie mondială: microprocesoarele, bazele de date și telefoanele inteligente, toate își au originile în Silicon Valley.

Combinația sa de expertiză în inginerie, rețele de afaceri prospere, fonduri de capital vaste, universități puternice și o cultură a asumării de riscuri au făcut ca Silicon Valley să fie imposibil de clonat, în ciuda numeroaselor încercări de a o face. Nu există un rival credibil pentru poziția de cel mai mare centru de inovație din lume. Dar sunt semne că influența sa a atins un vârf. Dacă asta ar fi doar un simptom al unor inovații mult mai mari în altă parte, ar fi un motiv de bucurie. Adevărul este mai trist.

Platoul Silicon

Mai întâi, dovezile că se schimbă ceva. Anul trecut, mai mulți americani au plecat din zona San Francisco decât au venit. Potrivit unui sondaj recent, 46% dintre respondenți spun că vor să plece din Bay Area (zona Golfului San Francisco) în următorii ani, față de 34% în 2016. Un număr atât de mare de start-upuri pleacă în locuri noi încât tendința a căpătat un nume: Off Silicon Valleying. Peter Thiel, poate cel mai cunoscut antreprenor în domeniul capitalului de risc din Silicon Valley, este printre cei care pleacă cu arme și bagaje. Cei care rămân au orizonturi mai largi: în 2013, investitorii din Silicon Valley și-au pus jumătate din bani în start-upuri din afara Bay Area; acum cifra se apropie de două treimi.

Motivele pentru această mutație sunt multiple, dar principalul este costul mare al Silicon Valley. Costul vieții este printre cele mai mari din lume. Un fondator spune că noile start-upuri plătesc cel puțin de patru ori mai mult ca să lucreze în Bay Area decât în majoritatea celorlalte orașe americane. Noile tehnologii, de la computerele cuantice la biologie sintetică, oferă marje mai mici decât serviciile pe internet, ceea ce face să fie mai important pentru start-upurile din aceste domenii emergente să își folosească banii cât mai economicos posibil. Toate acestea, înainte de a lua în calcul trăsăturile mai neplăcute ale vieții din Bay Area: traficul aglomerat, seringile aruncate și inegalitatea șocantă.

Drept rezultat, alte orașe cresc în importanță relativă. Fundația Kauffman, un grup non-profit care urmărește antreprenoriatul, clasifică acum zona Miami-Fort Lauderdale prima pentru activitățile start-upurilor din America, bazat pe densitatea start-upurilor și noii antreprenori. Thiel se mută la Los Angeles, care are o scenă tech vibrantă. Phoenix și Pittsburgh au devenit centre pentru vehiculele autonome; New York, pentru start-upurile media; Londra, pentru tehnologia finanțelor; Shenzhen, pentru hardware. Niciunul dintre aceste locuri nu se poate compara de unul singur cu Silicon Valley; laolaltă, ele indică o lume în care inovația este mai distribuită.

Dacă marile idei se pot naște în mai multe locuri, lucrul trebuie salutat. Există într-adevăr mai multe motive pentru a ne gândi că terenul de joacă pentru inovație este mai echilibrat. Capitalul devine mai disponibil pentru mințile inteligente de peste tot; investitorii în tehnologie bat din ce în ce mai mult lumea în lung și lat, nu doar California, în căutare de idei geniale. E mai puțin necesar decât oricând ca o singură regiune să fie epicentrul tehnologiei. Grație instrumentelor pe care firmele din Silicon Valley le-au produs, de la telefoanele inteligente la apelurile video, la aplicațiile de mesagerie, echipele pot să lucreze foarte bine din birouri și locuri diferite. O distribuție mai egală a avuției poate fi unul dintre rezultate, o mai mare diversitate a gândirii, altul. Silicon Valley face multe lucruri remarcabil de bine, dar se apropie periculos de mult de a fi o monocultură a unor savanți masculi albi. Companiile fondate de femei au primit doar 2% din fondurile distribuite de investitorii de risc anul trecut.

Umbrele coloșilor

Problema este că terenul de joacă mai mare pentru inovație este egalizat și în jos. O dilemă este dominația giganților tehnologici. Start-upurile, mai ales cele din domeniul internetului de consum, se luptă din ce în ce mai greu să atragă capital, în umbra lui Alphabet, Apple, Facebook et al. În 2017, numărul primelor ture de finanțare din America a scăzut cu circa 22% față de 2012. Alphabet și Facebook își plătesc angajații atât de generos încât start-upurile se chinuie să găsească talente (salariul mediu la Facebook este de 240.000 de dolari). Când șansele de succes ale start-upurilor sunt chiar mai puțin sigure, iar răsplata nu este atât de diferită față de un loc de muncă stabil la unul dintre giganți, dinamismul suferă – și nu doar în Silicon Valley. Povestea este similară în China, unde Alibaba, Baidu și Tencent sunt responsabile pentru aproape jumătate din investițiile interne de capital de risc, ceea ce le dă giganților un mare cuvânt de spus pentru viitorul rivalilor lor potențiali.

Al doilea mod în care inovația este egalizată spre jos este prin politicile din ce în ce mai neprietenoase din Occident. Sentimentul antiimigranți tot mai puternic și înăsprirea regimului vizelor, de tipul celor introduse de președintele Donald Trump, au efecte în întreaga economie: antreprenorii străini creează circa 25% din noile companii din America. Silicon Valley a înflorit la bun început, în mare parte, grație generozității guvernului. Dar cheltuielile de stat pe universitățile publice din America și Europa au scăzut după criza financiară din 2007-2008. Finanțările pentru cercetarea fundamentală sunt inadecvate – cheltuielile guvernului federal al SUA pe cercetare și dezvoltare au fost de 0,6% din PIB în 2015, o treime din cuantumul din 1964 – și se îndreaptă în direcția greșită.

Dacă relativul declin al Silicon Valley ar semnala ascensiunea unei rețele globale de centre tehnologice prospere, rivale, asta ar fi un motiv de bucurie. Din nefericire, culmea la care a ajuns Silicon Valley pare mai mult un avertisment că inovația devine din ce în ce mai grea peste tot.

Acest articol a apărut în secțiunea Lideri a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „Peak Valley”