De ce trebuie politizat cazul Caracal

Valul de emoție, indignare, revoltă, acuzațiile și explicație, toată această revoluție dureroasă a unei societăți care cere socoteală după cazul Caracal, ei bine, toate fac obiectul unei dispute politice evidente, cu atât mai ascuțite, cu cât ne apropiem de începutul campaniei electorale pentru prezidențiale.

7 minute de lectură

Imediat după aflarea ororilor și a modului defectuos de reacție a autorităților, premierul Viorica Dăncilă a ieșit cu o declarație în care tocmai asta cerea, să nu se politizeze o tragedie, anticipând reacțiile din spațiul politic. „Cer, totodată, o atitudine responsabilă și din partea partidelor, pe care le rog să nu încerce să politizeze acest subiect. Este inadmisibil să permitem urcarea oamenilor politici pe această tragedie pentru exerciții de imagine și de campanie electorală, a spus premierul.

Șeful statului i-a răspuns a doua zi, îndemnând la decență.

Am auzit apelurile doamnei premier de a nu politiza această situație. Ar fi un îndemn onest doar dacă ar veni de la oameni onești, care caută deschis și sincer soluții pentru rezolvarea situației. Atunci când vine de la cei care au masacrat legi, au dat afară oameni competenți pentru a-și numi apropiații în funcții, au scăzut pedepsele unor infractori și au vrut să își subordoneze politic toată justiția pentru a scăpa de răspundere, atunci când acești oameni vorbesc despre referendumuri legate de justiție, atunci când fac apeluri ca și când nu au avut nicio legătură cu această temă, ei nu mai au nicio credibilitate, iar îndemnurile lor nu au nicio valoare! Politizarea Ministerului Afacerilor Interne este, din păcate, o realitate în România anului 2019!”, a declarat Klaus Iohannis.

Chiar de la declanșarea acestei crize, căci până la urmă vorbim de o criză, cei doi candidați cu vizibilitate maximă, președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă, s-au întrecut în declarații în oglindă. A fost de fapt o întrecere prin care fiecare dintre cei doi și-a delimitat teritoriul electoral, dar și profilul.

PSD în ziua cârtiței

Social-democrații păreau să trăiască un fel de zi a cârtiței, căci dacă tragedia Colectiv le-a pus capăt guvernării, cea de la Caracal avea toate datele să hrănească o stare de spirit pe măsură. Tot cu Klaus Iohannis președinte, desigur, care vântură, ca și după Colectiv, spectrul unei alte majorități. Vedem, pe de o parte, o Viorica Dăncilă care își construiește declarație cu declarație o imagine echilibrată, empatică, pragmatică, hotărâtă să acționeze cu fermitate, tăind capete, convingându-l chiar pe ministrul Moga să demisioneze după doar șase zile în fruntea Ministerului de Interne. Vedem, pe de altă parte, un președinte moralizator, arătând cu degetul către puterea care a umblat la rotițele mecanismului justiției pentru a le face să funcționeze avantajos, cu tot cu efectele colaterale. Un președinte care împarte acuzații și cere măsuri, semnalează probleme și pune în gardă guvernul. Pe lângă cei doi, care și-au asumat bătălia de la Caracal, îi vedem pe ceilalți doi candidați importanți, Dan Barna și Călin Popescu-Tăriceanu, punând, fiecare din unghiul său de abordare, paie pe foc.

La cald, premierul Viorica Dăncilă a anunțat, plagiator aproape, că se gândește la declanșarea unui referendum prin care să se înăsprească legislația împotriva celor care comit fapte cu violență extremă. Mizând pe emoția momentului, șefa PSD a aruncat balonul de încercare care aproape că s-a dezumflat. Deocamdată, tema a fost abandonată. Vom vedea dacă într-adevăr social-democrații au renunțat la ea de teamă să nu se întoarcă împotriva lor sau dacă vor defila cu ea pentru a-l lăsa pe președinte – singurul care poate declanșa plebiscitul – în ofsaid.

Desigur, războiul de la Caracal dintre cei doi candidați se duce în continuare și fiecare combatant încearcă să puncteze simultan la capitolul tehnică și la impresie artistică. Iată că după ședința CSAT președintele Iohannis a ieșit cu un nou rechizitoriu la adresa guvernului. „Această dramă ne arată unde este dus statul, cu instituțiile lui, atunci când pe primul loc sunt puse salvarea și protejarea infractorilor şi când deschiderea porților închisorilor devine grija decidenților politici. Modificările aduse legilor justiției, valul de pensionări din sistemul de ordine publică și siguranță națională, recursul compensatoriu, toate acestea au generat grave vulnerabilități la adresa securității naționale, cu efecte dintre cele mai dramatice pentru siguranța oamenilor.

Am ajuns aici pentru că guvernele din ultimii ani au umplut țara de incompetenți în funcții, au dat afară prea mulți profesioniști, au pus în schimb slugi și oameni incapabili”, a spus Iohannis.

La câteva ore, premierul îl instala pe ministrul interimar de interne, Mihai Fifor, și îi răspundea președintelui: „În spațiul public s-a promovat intens în ultimii ani lupta împotriva corupției, ceea ce este corect, iar lupta împotriva corupției trebuie să continue, dar în același timp nu trebuie lăsată mai prejos lupta împotriva criminalității, a rețelelor de trafic de persoane și de droguri, a violatorilor și pedofililor, a criminalilor și a celor care destabilizează în cel mai josnic mod societatea. România nu este o țară a infractorilor, nu este țara criminalilor, a proxeneților sau a violatorilor. Ca prim-ministru, nu voi permite să se lipească această etichetă României, dar cred că trebuie să dăm dovadă de consens și să vedem ce putem face fiecare pentru a îndrepta lucrurile”, a declarat Dăncilă.

Măcar asupra unui punct sunt de acord președintele și premierul: au fost și sunt disfuncționalități majore, hibe din cauza cărora se petrec tragedii, iar oamenii nu se simt în siguranță. Desigur, nici președintele, nici premierul, ca oameni politici și reprezentanți ai clasei politice care a generat acest sistem, nu resimt vreo umbră de complicitate vinovată. Ei sunt deasupra sistemului și dau indicații, cer sau iau măsuri, fac promisiuni.

Tragedia de la Caracal nu și-a consumat încă efectele la nivel politic. Urmează 10 august, vor ieși, probabil, la iveală alte detalii. Va cântări, cu siguranță, și în configurarea votului de la prezidențiale, chit că până în noiembrie mai e timp ca emoția și indignarea să se atenueze. Social-democrații desfac teorii ale conspirației, în ciuda discursului ferm de la guvern, în partid temerile sunt majore și e evidentă, din discuțiile interne, o degringoladă hrănită cu incertitudine. Președintelui pare că i-a venit apa la moară pe tema favorită a corupției. Pe de altă parte, Dan Barna pare să aibă mingea la fileu, mai ales după ce a declarat că inclusiv Klaus Iohannis, oricât de bun ar fi, este parte a unei clase politice care a împins milioane de români să își caute o viață mai bună în străinătate.

Dar dincolo de ipocrizia discursului, tragedia de la Caracal trebuie să fie politizată. În primul rând, pentru că este produsul unui sistem construit de clasa politică românească, o clasă politică ce trebuie să dea socoteală pentru greșeli. În al doilea rând, pentru că românii trebuie să afle ce gândesc despre toate acestea conducătorii lor sau cei care aspiră să le fie conducători. Și să decidă, prin vot, în consecință.

Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele