Sâmbăta trecută, la Milano, reprezentanții mai multor partide naționaliste și identitare s-au adunat pentru a-și afirma viziunea lor despre Europa. Conferința s-a vrut un semnal de unitate, dar a fost umbrită de înregistrările „Ibizagate”.
Pentru Matteo Salvini, liderul Ligii italiene, ministru de interne în guvernul de la Roma și considerat adevăratul conducător al Italiei, nici nu se putea concepe o altă alegere.
Milano, simbolul nordului industrializat, pentru a cărui desprindere de Italia milita el cândva, înseamnă orașul unde și-a început cariera politică.
Au mai fost prezenți unsprezece parteneri ultranaționaliști, inclusiv franțuzoaica Marine Le Pen sau olandezul Geert Wilders, dar niciunul nu a dat vreun semn că ar pune, cumva, la îndoială poziția lui Salvini, de „primul între egali”. În definitiv, el deține puterea într-o țară importantă, membru fondator al Uniunii și a treia putere economică a zonei euro.
Liderii de extremă dreapta au promis că vor forma un grup parlamentar în Parlamentul European, unde vor acționa pentru micșorarea prerogativelor Uniunii și pentru restabilirea competenţelor naţionale în domenii precum comerţul, agricultura şi disciplina bugetară. Cu alte cuvinte, gata cu enervantul control bugetar din partea Comisiei Europene, pe care guvernul de la Roma l-a resimțit atât de puternic!
Umbre pe cer…
Marele absent a fost însă liderul ungar Orbán Viktor, suspendat din PPE, și care încă nu s-a decis să se alăture extremei drepte. De altfel, Orban este un adept al disciplinei bugetare, atât de hulită de Salvini și Le Pen. În plus, se teme că abordările acestora din urmă vor îngreuna accesul vital al Ungariei la fonduri structurale și subvenții agricole.
Festivitățile au fost afectate într-o foarte mare măsură de veștile proaste venite din Austria. În aceeași zi, vicecancelarul austriac de extremă dreaptă, Heinz-Christian Strache (Partidul Libertății, extrema dreaptă), a fost nevoit să demisioneze.
Și aceasta, după imaginile apărute în publicațiile germane „Süddeutsche Zeitung” şi „Der Spiegel”, care arătau că el ar fi promis contracte publice unei pretinse miliardare ruse, în schimbul unor donaţii. Era vorba, inclusiv, de preluarea unui tabloid, care ar fi urmat să susțină mesajele extremei drepte.
De câteva luni, Heinz-Christian Strache, Matteo Salvini și Marine Le Pen au lucrat intens pentru a forma un puternic grup eurosceptic în Parlamentul European. Acum, eforturile de constituire a acestei alianțe ar putea fi îngreunate de scandalul din Austria.
Este Rusia o problemă?
Între Rusia și partidele extremei drepte, legăturile pare că s-au intensificat în ultimii ani.
Liga lui Matteo Salvini și Partidul Libertății din Austria au semnate acorduri de cooperare cu partidul lui Vladimir Putin. Le Pen, consiliată și de ultraconservatorul Steve Bannon, fost șef de campanie al lui Donald Trump, este, de asemenea, o apropiată a Rusiei.
Ea a fost primită, în martie 2017, chiar de președintele Putin, care și-a exprimat public sprijinul în apropiatele alegeri prezidențiale. De asemenea, Marine Le Pen a apelat la bănci rusești pentru a-și finanța campania prezidențială.
Marine Le Pen și Salvini au cerut, adesea, să se pună capăt sancțiunilor impuse de UE asupra Rusiei după anexarea Crimeei.
Aceste partide speră să obțină până la 180 de locuri în următorul Parlament European și este greu de estimat impactul la urne pe care l-ar putea avea „Ibizagate”.
Este foarte posibil ca alegătorii de dreapta să nu se arate deloc sensibili la acest subiect. Pur și simplu, ei nu consideră că relația cu Rusia ar putea constitui o problemă – dimpotrivă, ei ar putea vedea o soluție în regimul autoritar de tip Putin și, mai ales, în modul agresiv în care acesta își urmărește interesele.
Dezvăluiri recente ale grupului de supraveghere înființat la Dublin de gigantul Facebook au arătat că Rusia continuă să se implice masiv în sprijinirea extremei drepte europene. Peste 200 de conturi au fost închise, ca urmare a legăturilor lor directe cu servere rusești.
