Climatul investițional a devenit nefavorabil din cauza creșterii dobânzilor.
Octombrie 2017 a fost un punct de inflexiune pentru piețele financiare românești. Nici măcar criza nu a înghețat fluxul de investiții către piața financiară românească. Climatul local investițional și al piețelor financiare a fost în general favorabil industriei fondurilor, acestea beneficiind anual de intrări nete de capital, chiar și pe parcursul anilor crizei financiare globale și ai crizei datoriilor suverane în Europa. Începând cu luna octombrie 2017 însă, poziția ciclică a industriei a devenit nefavorabilă. O analiză de suprafață arată că dobânzile în creștere au inhibat investițiile, dar creșterea costurilor banilor a fost efectul inflației, la rândul ei produs al majorărilor salariale.
Dacă în 2008 investitorii aveau o preferință pentru plasamentele în fonduri de acțiuni și fonduri diversificate, ulterior fondurile de obligațiuni au câștigat o cotă semnificativă de piață, ajungând dominante din punctul de vedere al activelor totale, se arată într-un recent raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Și în trimestrul IV al anului 2018 se constată menținerea preferinței investitorilor pentru strategii investiționale orientate către instrumente cu venit fix și/ sau instrumente ale pieței monetare. Fondurile deschise și închise de investiții aveau în administrare la finele anului 2008 active nete ce însumau 1.020 milioane lei, valoarea acestora crescând de aproximativ 20 de ori la finalul anului 2018 (20.711 milioane lei), comparativ cu anul 2008.
Segmentul investitorilor instituționali locali, reprezentat de organismele de plasament colectiv autorizate în România, este una dintre cele mai importante componente ale pieței de capital și are o istorie chiar mai îndelungată decât cea a Bursei de Valori București. Printre ele se regăsesc tipuri de entități cu forme foarte variate de organizare (ex. societăți comerciale cu scop investițional, asocieri de persoane) și de funcționare (ex. organisme de plasament colectiv în valori mobiliare – UCITS conform legislației europene -, respectiv fonduri alternative de investiții – FIA).
Evoluția pieței organismelor de plasament colectiv (a fondurilor de investiții) a fost influențată în perioada 2008-2019 atât de factori structurali (modificări legislative, de exemplu MiFID2), cât și ciclici (ex. creșterea dobânzilor) și conjuncturali (ex. politica de valorificare de active și răscumpărare de acțiuni a Fondului Proprietatea, modificări legislative privind funcționarea SIF-urilor etc.).
După un declin în anii ce au urmat crizei financiare globale, piața organismelor de plasament colectiv a cunoscut în general o dezvoltare consistentă până în anul 2017, când din motive ciclice (creșterea dobânzilor) a intrat într-o perioadă caracterizată prin retrageri nete ale investitorilor și stagnare sau chiar declin al activelor totale.
Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din România a fost de 39,59 miliarde lei la data de 31 martie 2019, în creștere cu circa 0,26% comparativ cu nivelul consemnat la finele lunii decembrie 2018.
47% din active sunt investite în acțiuni
O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că, la finalul trimestrului I 2019, activele totale ale fondurilor deschise de investiții (FDI) s-au majorat cu aproximativ 101 milioane de lei față de finele lunii decembrie 2018. Societățile de investiții financiare înregistrează o majorare a activelor totale cu aproximativ 282 de milioane de lei, adică 3,3%, iar în cazul Fondului Proprietatea s-a constatat o scădere a activului total, ca urmare a desfășurării programelor de răscumpărare și anulare de acțiuni. În cazul FDI și SIF, creșterile activelor sunt în parte explicate de evoluția pozitivă a prețurilor acțiunilor listate pe parcursul acestui trimestru.
Din perspectiva structurii plasamentelor, FDI sunt orientate preponderent către instrumentele cu venit fix (titluri de stat și obligațiuni), în vreme ce FÎI, SIF-urile și FP au o orientare dominantă către plasamentele în acțiuni. Pe ansamblul pieței, structura consolidată a investițiilor tuturor organismelor de plasament colectiv indică totuși o preferință pentru instrumentele cu venit fix/instrumente ale pieței monetare a căror valoare totală este de circa 19,62 miliarde lei, consemnând o pondere de circa 50% din activul cumulat al OPC. Investițiile în acțiuni la nivelul întregii piețe sunt în valoare de 18,64 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 47% din activul total al OPC.
Fondurile de obligațiuni sunt preferatele
Conform obiectului de activitate, o societate de administrare a investițiilor poate administra fonduri deschise și închise de investiții, precum și conturi individuale de investiții. Pe ansamblul pieței, fondurile deschise de investiții sunt mai numeroase decât cele închise și cumulează active de valoare semnificativ mai ridicată.
La sfârșitul lunii martie 2019, își desfășurau activitatea 79 de fonduri deschise de investiții, structurate pe cinci categorii: fonduri de acțiuni (19), fonduri de obligațiuni (26), fonduri diversificate (21) și fonduri mixte (13: combinație acțiuni-obligațiuni). Având în vedere numărul ridicat de fonduri de obligațiuni și valoarea activelor nete ale acestora, se constată menținerea preferinței investitorilor și în trimestrul I al anului 2019 pentru strategii investiționale orientate către instrumente cu venit fix și/sau instrumente ale pieței monetare.
„Fondurile de obligațiuni dețin, ca număr, cea mai mare pondere în categoria acestui segment de piață. Fondurile de acțiuni și cele diversificate sunt, de asemenea, bine reprezentate, ceea ce arată că interesul investitorilor pentru aceste două clase de active (obligațiuni și acțiuni) este semnificativ”, se arată în raportul ASF.
Cea mai ridicată pondere în activul net cumulat al FDI este deținută de fondurile de obligațiuni, circa 74%. Fondurile diversificate ocupă locul al doilea, din punctul de vedere al cotei de piață, deținând o pondere de aproximativ 20% în activele nete cumulate ale FDI.
În ceea ce privește structura portofoliilor FDI, aceasta este orientată cu precădere spre instrumentele financiare cu venit fix. Dintre acestea, cea mai semnificativă pondere în activul total al fondurilor deschise o dețin titlurile de stat (39,13%), fiind urmate de obligațiunile corporative cotate (27,98%). De asemenea, depozitele bancare dețin în continuare o pondere ridicată în activul total (22,9%).
Având în vedere aceste caracteristici, principalele riscuri la care este expusă piața fondurilor deschise de investiții rămân în continuare riscul de piață, riscul de credit și riscul de concentrare a contrapartidelor. Riscul de credit este gestionat la un nivel redus, având în vedere ponderea ridicată a obligațiunilor suverane în portofoliile de instrumente cu venit fix ale fondurilor. Riscul de piață constituie însă o preocupare, normală, având în vedere profilul de investitori instituționali al acestor entități, acesta fiind gestionat în principal prin diversificare și prin hedging (în cazul riscului privind evoluția cursului de schimb).
La fondurile închise predomină „diversificarea”
Numărul fondurilor închise de investiții a fost de 24, la data de 31 martie 2019. Din punctul de vedere al numărului de fonduri, pe primul loc se situează fondurile diversificate (12).
Numărul total al participanților la fondurile închise de investiții (persoane fizice și persoane juridice) era de 88.859 de investitori la 31 martie 2019, fiind mult mai redus față de cel al participanților la FDI (294.553), ca urmare a faptului că structura portofoliilor FÎI include și instrumente mai puțin lichide ce implică un grad mai mare de risc, deci se adresează investitorilor avizați și presupun posibilități mai restrânse de lichidare a participațiilor. Totodată, reglementarea și supravegherea fondurilor deschise sunt mult mai stricte, ceea ce conferă investitorilor mai multă încredere. O parte din fondurile închise sunt, însă, listate la Bursa de Valori București, similar fondurilor deschise de tip ETF, ceea ce echilibrează lichiditatea mai redusă specifică fondurilor închise.
Dintre categoriile de fonduri închise de investiții, fondurile diversificate sunt cel mai bine reprezentate din punctul de vedere al valorii activului net (dețin o pondere de aproximativ 49% în activul net cumulat al FÎI), ceea ce arată că interesul investitorilor în fonduri închise pentru această clasă de active este semnificativ. Din punct de vedere al cotei de piață, fondurile diversificate sunt urmate de cele de acțiuni (27,8% din activul net). Astfel, la finalul trimestrul I 2019, circa 77% din totalul activelor nete administrate de FÎI sunt coordonate de fondurile de acțiuni și de cele diversificate. Activul net al fondului închis de obligațiuni, în valoare de 1,20 milioane de lei, reprezenta doar 0,1% din activul net cumulat al FÎI.
Din perspectiva structurii plasamentelor FÎI, se constată că acestea sunt orientate cu precădere spre investițiile în acțiuni, ce dețin o pondere de aproximativ 72% din activul total al FÎI, dintre care circa 68% din activul total reprezintă plasamente în acțiuni cotate. De asemenea, se menține preferința mult mai redusă pentru strategiile investiționale orientate către instrumentele cu venit fix. Astfel, investițiile în obligațiuni dețin o pondere de aproximativ 3% din activul total.
La SIF-uri, creșterea activelor a fost de 45%
La finele trimestrului I 2019 comparativ cu sfârșitul anului 2008, activele nete cumulate ale SIF-urilor au înregistrat o majorare cu circa 45%, iar societățile de investiții financiare care au înregistrat aprecieri ale activului net sunt SIF1, de circa 128%, SIF2, de circa 92%, și SIF5, de circa 70%. Totodată, societățile care au înregistrat diminuări ale activului net au fost SIF3 și SIF4.
La finele lunii martie 2019, nivelul cumulat al activelor nete ale SIF a fost de 8,42 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 45% față de valoarea activelor nete înregistrate în anul 2008 (5,82 miliarde de lei), fără a lua în calcul dividendele consistente plătite acționarilor pe parcursul acestei perioade.
La sfârșitul lunii martie 2019, investițiile în acțiuni dețin cea mai ridicată pondere în activul total cumulat al SIF-urilor (aproximativ 82,88%), aceasta fiind o caracteristică observată pe termen lung ce se află în concordanță cu profilul investițional al SIF-urilor și al Fondului Proprietatea.
Valoarea totală a activelor nete administrate de Fondul Proprietatea era de 10,20 miliarde de lei la finalul lunii martie 2019, în scădere cu aproximativ 1% față de luna decembrie 2018. Datorită programelor de răscumpărare derulate, FP deține la diverse momente de timp și acțiuni proprii de care se ține seama în determinarea VUAN-ului. Astfel, la finele lunii martie 2019, VUAN s-a apreciat comparativ cu 31 decembrie 2018, cu toate că tendința activului net a fost una de ușoară scădere.
Climat, în general, favorabil
Privind la evoluția subscrierilor fondurilor de investiții vândute pe piața locală nete, atât la cele autorizate în România, cât și la cele străine (date publicate de Asociația Administratorilor de Fonduri din România), se observă că timp de aproape 9 ani (perioada 2008-2017), climatul local investițional și al piețelor financiare a fost în general favorabil industriei fondurilor, acestea beneficiind anual de intrări nete de capital, chiar și pe parcursul anilor crizei financiare globale și ai crizei datoriilor suverane în Europa. Recent însă, începând cu luna octombrie 2017, poziția ciclică a industriei a devenit nefavorabilă, climatul caracterizat de creșterea dobânzilor (scăderea prețurilor obligațiunilor) și a volatilității piețelor bursiere determinând, până la finele anului 2018, ieșiri nete pentru fondurile de investiții.
Pentru piața organismelor de plasament colectiv, cele mai relevante sunt riscurile investiționale, riscul de credit și riscul de lichiditate. În prezent, acestea sunt gestionate în general adecvat la nivelul întregii piețe, prin diversificare și prin respectarea politicilor de investiții asumate prin prospectele fondurilor. Complexitatea redusă a pieței face ca deocamdată aceste riscuri să nu fie amplificate prin utilizarea levierului financiar, instrumentele financiare complexe (ex. derivate, structurate, obligațiuni rezultate din securitizare etc.) neavând o pondere semnificativă în activele totale. Remarcăm însă un nivel ridicat al concentrării serviciilor de administrare și a serviciilor de depozitare a activelor fondurilor. Piața organismelor de plasament colectiv traversează o etapă de consolidare, ce urmează unei perioade de mai multe trimestre de ieșiri nete de capital determinate de cauze ciclice (ca urmare a trendului de creștere a dobânzilor pe piața locală începând cu a doua jumătate a anului 2017).
Fondurile mutuale domină piața
La finele anului 2008 erau autorizate 52 de fonduri deschise de investiții (FDI), sau fonduri mutuale, împărțite în 5 categorii: 5 monetare, 10 de obligațiuni, 18 diversificate, 11 de acțiuni și 8 la categoria „altele”. Comparativ cu finele anului 2008, numărul FDI la sfârșitul lunii decembrie 2018 a înregistrat o creștere cu 50%, respectiv s-au înregistrat 26 de fonduri noi. Acestea sunt structurate pe cinci categorii: fonduri de acțiuni (19), fonduri de obligațiuni (24), fonduri diversificate (21), fonduri monetare (1) și fonduri mixte (13: combinație acțiuni-obligațiuni).
