Drumul către independență. Via Silicon Valley

216
Foto pixabay.com
8 minute de lectură

Deși fără nicio legătură între ele și activând în sectoare diferite, două companii din Silicon Valley, prin proiectele pe care le-au lansat, promit să îmbunătățească semnificativ independența persoanelor și a companiilor față de restricțiile/soluțiile locale. Aceste companii sunt SpaceX și Facebook.

În ultimul sfert de secol, internetul, prin facilitarea comunicării, a revoluționat atât economia (modul de informare și de realizare a tranzacțiilor), cât și societatea, prin accesul liber la surse de informații și libertatea de exprimare a opiniilor. Acest impact a fost accentuat de dezvoltarea rețelelor sociale.

Însă, încă sunt multe regiuni pe glob în care accesul la internet nu este facil.

Această situație promite să fie îmbunătățită de SpaceX, prin rețeaua globală de sateliți Starlink.

În ianuarie 2015, Elon Musk, fondatorul SpaceX, a anunțat realizarea unei rețele globale de sateliți care să ofere acces la internet la costuri reduse. În mai 2019, a prezentat și planul de realizare a rețelei Starlink: plasarea pe orbită a aproape 12 000 de sateliți care să furnizeze internet la costuri reduse și viteze cu 50% mai mari decât cele din prezent furnizate pe fibră optică. Numărul de sateliți pe care SpaceX dorește să îi lanseze pe orbită este de peste șase ori mai mare decât totalitatea sateliților aflați în prezent în funcțiune…

Costul anticipat pentru întregul proiect este de 10 miliarde de dolari. În noiembrie 2018, SpaceX a primit autorizația autorităților americane să plaseze pe orbită 7.518 sateliți (care se adaugă la autorizația anterioară de lansare, de 4.425 de sateliți).

Primii 60 de sateliți din rețeaua Starlink au fost deja plasați pe orbită.

Ulterior anunțului SpaceX, și alte companii au făcut publice planuri de furnizare de servicii globale de internet prin sateliți. Cele mai credibile proiecte sunt cele anunțate de Richard Branson și Jeff Bezos.

OneWeb, finanțat de Softbank, și Richard Branson (fondatorul Virgin Galactic) urmează să lanseze 650 (ce vor fi extinși la 900) de sateliți de furnizare de internet. Licența a fost obținută, iar sateliții vor fi construiți de compania Airbus Defence and Space.

Amazon, prin proiectul Kuiper, de asemenea dorește să lanseze 3.250 de sateliți prin care vrea să ofere servicii de acces la internet pentru comunitățile cu acces precar la internet, „unserved and underserved communities around the world”, și estimează numărul de clienți cărora le va fi oferit acces la internet (de către Amazon) la 4 miliarde. Anunțul lui Jeff Bezos a surprins prin faptul că proiectul este realizat de compania Amazon, iar nu de compania fondată de Jeff Bezos – Blue Origin – companie care activează în industria aerospațială.

Aceste proiecte, în caz că vor fi realizate, vor avea un efect puternic asupra creșterii economice, prin facilitarea comunicării și integrării în economia globală a zonelor mai puțin favorizate de pe glob.

Însă, în același timp, aceste proiecte vor pune companiile care le realizează pe o traiectorie de conflict cu autoritățile din statele cu tendințe totalitare sau cu carențe în respectarea drepturilor omului.

Tocmai datorită dezvoltării explozive a social media și a aplicațiilor de comunicare, autoritățile, în special în țările care au probleme în respectarea drepturilor omului, încearcă să restricționeze accesul la internet și/sau la social media. Exemple recente sunt: Rusia, unde autoritățile au testat separarea țării de rețeaua internet. În acest mod, accesul la aplicații din afara Rusiei care folosesc rețeaua de internet este restricționat; și China (Great Firewall of China), unde, de exemplu, accesul la aplicații de mesagerie electronică care nu pot fi accesate și de autorități (cum este cazul Whatsapp) este interzis. Autoritățile de asemenea blochează IP-uri, filtrează căutările pe internet și le direcționează doar către anumite pagini, șterg conținut de pe paginile web etc.

De exemplu, în ultimul raport Freedom House, Freedom of the Net (din 2018), din 65 de state analizate, doar în 15 accesul la rețeaua de internet este liber, în 30 este parțial liber, iar în 20 nu este liber. Autoritățile multora dintre aceste state nu vor fi fericite că ai lor cetățeni au acces liber, necenzurat, la internet.

Al doilea proiect, de asemenea cu impact major asupra modului de realizare a tranzacțiilor și a libertății de circulație a capitalului, este cel anunțat de Facebook – crearea, împreună cu 27 de parteneri (inițiali), a unei organizații: Asociația Libra. Această asociație va emite, începând cu anul 2020, o monedă numită Libra. Obiectivul principal al Asociației este incluziunea și accesul la o monedă stabilă și general-acceptată pentru persoanele care în prezent nu au acces la servicii bancare.

Conform comunicatului Facebook: „Pentru mulți oameni din întreaga lume, chiar și serviciile financiare de bază sunt încă inaccesibile: aproape jumătate dintre adulții din lume nu au un cont bancar activ, iar procentul acestora este mai mare în țările în curs de dezvoltare și chiar mai ridicat pentru femei. Costul acestei excluderi este ridicat – aproximativ 70% din întreprinderile mici din țările în curs de dezvoltare nu au acces la credite și 25 de miliarde de dolari sunt pierduți de migranți în fiecare an prin taxe de transfer de fonduri”.

Printre membrii Asociației Libra sunt Visa și Mastercard, ceea ce înseamnă că această monedă are capacitatea de a fi acceptată, ca mijloc de plată, în orice punct în care apare sigla companiilor mai sus amintite; Vodafone (companie globală de telefonie), Paypal (companie care permite realizarea de plăți via e-mail), eBay (companie de comerț online), Uber, Lyft și altele.

Stabilitate electronică

Caracteristicile monedei sunt interesante, ea fiind simultan stabilă și versatilă. 

Libra va fi o monedă stabilă – în sensul că valoarea acesteia va fi susținută de un portofoliu de active reale. Foarte puține dintre criptomonedele actuale au valoarea dată de un portofoliu de active reale. De aici, volatilitatea extrem de ridicată a acestora în dificultatea în a fi utilizate ca mijloc de plată.

Moneda va fi electronică – pe blockchain. Spre deosebire de criptomonedele actuale, unde nodurile de validare sunt pe internet (operate de mineri); nodurile de validare ale monedei Libra vor fi operate doar de instituțiile financiare și companiile care fac parte din Asociația Libra.

Moneda Libra va putea fi transferată prin aplicațiile Whatsapp și Facebook Messenger. De asemenea, Facebook va dezvolta un portofel electronic pentru această monedă – Calibra.

Prin modul de stabilire a caracteristicilor monedei, aceasta va răspunde atât cererii de monedă pentru tranzacționare – facilitarea utilizării monedei pentru realizarea de plăti fiind realizată de companii specializate în plăti care sunt și membre ale Asociației Libra, cât și cererii de monedă pentru tezaurizare, ținând cont că valoarea acesteia va fi stabilă, având în spate active reale.

Facebook are în prezent peste 2,4 miliarde de utilizatori activi și anticipează că în jur de 1,8 miliarde de utilizatori vor folosi această monedă.

Un avantaj relativ

Pentru utilizatorii Facebook din țările dezvoltate, probabil că Libra nu va reprezenta un mare avantaj, deoarece aceștia au acces la monede stabile (ex. EUR, USD, CHF etc.), care își păstrează valoarea în timp, monede pe care le pot transfera liber. Probabil, în aceste state, Libra va fi utilizată pentru plățile de mică valoare (de exemplu, plata unei călătorii cu Uber).

Însă moneda va avea rostul ei în situațiile în care moneda locală se depreciază, în țările cu inflație ridicată, deoarece va oferi un mijloc facil de plată care își menține valoarea. De asemenea, moneda va fi extrem de utilă în țările care au restricții la contul de capital și/sau la transferul liber al valutei în afara țării.

Câteva exemple recente: Venezuela, care are hiperinflație; China, care are restricții la cantitatea de valută ce poate fi transferată anual în afara țării; Turcia, care a introdus restricții la contul de capital ulterior crizei financiare; Grecia, care în timpul crizei financiare a limitat cantitatea de euro ce putea fi retrasă din contul bancar și cantitatea de euro ce putea fi transferată în afara Greciei.

Din această cauză, vor fi state care vor încerca să limiteze accesul la această monedă pe teritoriul lor. Începutul unor asemenea intenții a fost observat imediat după comunicatul Facebook care anunță apariția Libra, prin reacțiile care au apărut chiar în aceeași zi cu comunicatul Facebook, fapt nemaiîntâlnit la lansarea vreunei alte criptomonede. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele