Toată piața financiară a dat semne de nervozitate, piața bursieră este sensibilizată de retorica așa numitului război comercial și dolarul se întărește în fața marilor monede, cu excepția yenului japonez.

Singur, acest raport de forțe între cele două monede descrie realitatea că, în ciuda profilului său puternic, așezat pe o economie solidă, susținut de dobânzi atractive pentru investitori, dolarul se înclină în fața monedei de refugiu care rămâne yenul japonez.

Când investitorii caută refugiu în plasamente sigure de calibrul francului elvețian, sau al aurului, atunci înseamnă că s-au materializat riscuri puternice. Deocamdată economia globală rulează cu un calm aparent. Creșterea economiilor lumii persistă, chiar dacă apar semnele încetinirii.

Tensiunile și riscurile sunt mari: piețele financiare se tem de un război comercial total, care ar spulbera acordurile comerciale care au susținut însăși dezvoltarea economică robustă a lumii. Efectele pot fi devastatoare, în special pentru economiile emergente, ca a noastră. Companiile listate la marile burse ale lumii vor fi și ele afectate, de altfel piața bursieră ar putea afișa pierderi masive. Dar nu avem încă un război comercial, deoarece fluxurile comerciale ale lumii nu au înghețat, spune lucid economistul Paul Donovan.

Inflația pe care noi o simțim pulsând nu pare o amenințare pentru buzunarele noastre, nu este nici ea o îngrijorare serioasă, spun bancherii centrali. Politicile marilor bănci centrale sunt periculos de divergente, Federal Reserve ridică dobânzile sistematic, în timp ce Banca Centrală Europeană le ține mici.

BCE, dar și cele mai multe dintre celelalte bănci centrale, nu au altă soluție decât să fie prudente atunci când monitorizează politica monetară, spune Chrisopher Dembik, un economist care a făcut parte din echipa președintelui Emmanuel Macron. Este limpede totuși că epoca dobânzilor mici s-a încheiat. Unii economiști susțin că dobânzile mici n-au stimulat creșterea economiei, deoarece companiile nu profitat de conjunctură. Să nu uităm însă dezastrul provocat de marea criză financiară declanșată odată cu prăbușirea băncii americane de investiții Lehman Brothers. Poate că supraviețuirea afacerilor a impus dobânzi mici.  La București, banca centrală și-a mărit și ea dobânda sa de politică monetară, sub presiunea inflației și cu amenințarea devalorizării leului.

Băncile se împrumută între ele cu dobânzi de 3%. ROBOR-ul sperie, deoarece se scumpesc împrumuturile, dar dacă inflația nu se temperează tendința de majorare a dobănzilor ar putea continua. Un fenomen care va lua amploare anul viitor în toată lumea, inclusiv în zona euro.