Euro-epidemia pe ruta Bruxelles-Strasbourg

28
9 minute de lectură

Instituțiile Uniunii Europene sunt și ele afectate de criza coronavirusului. Pentru prima dată, „caravana” Parlamentului European nu mai ajunge pe teritoriul francez. Un compromis vechi de pe vremea părinților fondatori este astfel ocolit la vreme de epidemie.

Foto: photo EP

Luni, Conferința președinților din Parlamentul European, organismul care îi reunește pe liderii de grupuri politice, a decis ca sesiunea plenară de la Bruxelles să aibă loc de luni după-amiaza până marți seara. De obicei, sesiunile plenare ale parlamentului European au loc de lunea după-amiaza până joia după prânz.

Măsura vine după ce, oricum, săptămâna trecută, locul desfășurării plenarei fusese mutat de la Bruxelles la Strasbourg, după ce un raport al Serviciul Medical al Parlamentului European privind evoluția Covid-19  susținea că riscurile pentru sănătate puteau fi semnificativ mai mari dacă sesiunea plenară s-ar fi desfășurat în orașul francez, așa cum era programat.

O premieră istorică

Dincolo de aspectele tehnice, mutarea sesiunii de la Strasbourg la Bruxelles are și conotații politice. Din 1992, oficial, sediul parlamentului European se află la Strasbourg, ceea ce nu făcea decât să reflecte compromisurile la care se ajunsese în decursul anilor precedenți.

Atunci când Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) a fost înființată în 1952, instituțiile acesteia se aflau la Luxemburg.

Consiliul Europei – organism interguvernamental care militează pentru drepturile omului, creat, de asemenea, imediat după cel de-al  Doilea Război Mondial, avea deja sediul la Strasbourg și punea la dispoziție sala sa pentru reuniunile a ceea ce pe atunci se numea Adunarea Comună a Comunității Cărbunelui și Oțelului, care avea să devină Parlamentul European.

Așa se face că Strasbourg a devenit, în timp, principalul loc de desfășurare a perioadelor de sesiune ale Parlamentului, deși în anii 1960 și 1970 au fost organizate sesiuni extraordinare și în Luxemburg.

După înființarea Comunității Economice Europene, în 1958, Comisia Europeană și Consiliul de Miniștri și-au stabilit sediile în Bruxelles. În consecință, activitatea Parlamentului European a început la rândul ei să se concentreze în acest oraș, pentru a putea ține legătura mai ușor cu celelalte instituții.

Totuși, Franța, stat fondator, nu putea pierde onoarea de a găzdui o instituție europeană de asemenea importanță, așa că s-a ajuns la compromisul ca o sesiune plenară pe lună să aibă loc în sediul de la Strasbourg, în timp ce lucrările grupurilor politice și ale comisiilor se concentrează la Bruxelles. O parte a personalului tehnic din cadrul Parlamentului European se află însă la Luxemburg, undeva la jumătatea drumului.

Toată această adevărată caravană parlamentară care se pune în mișcare aproape în fiecare lună a devenit, în timp, prilej de glume. Dar compromisul trebuia păstrat. Criza coronavirusului obligă însă migrația parlamentară europeană să ia o pauză.

Anunțul oficial al scurtării sesiunii de la Bruxelles transferate de la Strasbourg a fost făcut luni de președintele David Sassoli. Astfel, sesiunea se va concentra doar pe dezbaterile esențiale pe tema coronavirusului, bineînțeles, dar și pe câteva dosare grele încă nesoluționate, cum ar fi, bugetul multianual al Uniunii Europene și criza migrației și a refugiaților aflată în plină desfășurare la frontiera greacă.

„Pe baza acestui raport, din cauza unui caz de forță majoră, am decis că nu sunt întrunite condițiile de securitate necesare pentru transferul obișnuit al Parlamentului European la Strasbourg pentru sesiunea plenară de săptămâna viitoare. Sesiunea plenară va avea loc în mod excepțional la Bruxelles. Parlamentul se angajează să reprogrameze o sesiune plenară la Strasbourg în conformitate cu tratatele”, a spus președintele Parlamentului European.

El nu a uitat să mulțumească autorităților franceze pentru cooperarea din ultimele zile – un gest de curtoazie absolut obligatoriu.

Consiliul European, la ralanti

Consiliul Uniunii Europene a dispus la rândul său o serie de măsuri preventive.

Astfel, numărul de reuniuni ale Consiliului, ale grupurilor de pregătire și ale grupurilor de lucru ale acestuia va fi redus. Președinția va lua decizii cu privire la fiecare dintre reuniunile care urmează a fi menținute. Dimensiunile delegațiilor care participă la reuniuni vor fi limitate.

Toate vizitele în grup și cursurile de formare neesențiale vor fi suspendate. Personalului tehnic îi este recomandat să limiteze cât mai mult cu putință reuniunile interne și să respecte în continuare cu strictețe măsurile de igienă recomandate.

În plus, lista zonelor pentru care se aplică restricții de călătorie personalului SGC a fost actualizată pentru a ține seama de cele mai recente decizii ale autorităților italiene.

Toate aceste măsuri pleacă de la faptul că virusul este acum prezent în majoritatea statelor membre, inclusiv în Belgia, în timp ce Italia se confruntă cu o situație critică. Iar evoluțiile periculoase se vor mai menține o perioadă.

Un pariu al Comisiei Europene

Comisia Europeană a anunțat asigurarea unei sume suplimentare de 37,5 milioane EUR alocate cercetării de urgență privind dezvoltarea de vaccinuri, tratamente și metode de diagnostic pentru Covid-19.

Astfel, prin această sumă suplimentară,  comisia crește la 47,5 milioane EUR finanțarea lansată încă din luna ianuarie pentru a combate epidemia.

Finanțarea deblocată la începutul anului a permis selectarea a 17 proiecte care implică 136 de echipe de cercetare din întreaga UE și nu numai, care încep să lucreze la dezvoltarea de vaccinuri, noi tratamente, teste de diagnostic și dispozitive medicale menite să prevină răspândirea coronavirusului.

Una dintre direcțiile de cercetare se va concentra pe găsirea unui vaccin profilactic și a unui vaccin terapeutic, care vor fi utilizate pentru prevenire și, respectiv, pentru tratament, spune Comisia Europeană.

Apoi, importante sunt testele de diagnosticare rapidă la locul acordării asistenței medicale. Ideea este că, dacă lucrătorii sanitari aflați în prima linie vor reuși să pună un diagnostic mai rapid și mai fiabil, aceasta va avea ca rezultat reducerea riscului de răspândire a virusului.

Banii alocați de comisie vor fi apoi orientați către noi tratamente, inclusiv detectarea și identificarea de molecule care ar putea funcționa împotriva virusului, utilizând inclusiv tehnici avansate de modelare și calcul.

Un alt aspect important este îmbunătățirea epidemiologiei și a sănătății publice, inclusiv pregătirea și răspunsul la apariția focarelor. Aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea de sisteme de monitorizare mai bune pentru a preveni și pentru a controla în mod eficient răspândirea virusului, precum și pentru a contribui la evaluarea dinamicii sociale.

Prin sumele alocate în cele două tranșe – care se adaugă eforturilor de la nivelul fiecărui stat membru – Europa nu intră doar într-o cursă cu epidemia, ci și cu alte puteri științifice care caută în prezent să răspundă noului coronavirus.

Cine va anunța primul descoperirea soluțiilor de prevenție și tratament va câștiga un imens prestigiu pe plan global.

În plus, dacă Uniunea Europeană va câștiga pariul, atunci va putea da semnalul că europenii pot face cu mult mai multe decât ar putea face separat.

Întreaga Italie a intrat în carantină, de luni seară.

Premierul italian, Giuseppe Conte, a anunțat, într-o intervenție televizată, că măsurile luate până acum în nordul țării vor fi valabile întreg teritoriul italian. Acestea includ și interzicerea participării la adunări publice.

Carantina întregii țări va presupune ca deplasarea cetățenilor să se facă numai pentru „necesități dovedite de muncă sau situații de necesitate” sau „motive de sănătate”.

„Toți trebuie să renunțe la ceva pentru a proteja sănătatea cetățenilor. Astăzi este momentul responsabilității. Nu putem lăsa garda jos . (…) Sunt pe cale să semnez o măsură pe care o putem rezuma ca «rămân acasă». Nu va mai exista o zonă roșie pe peninsulă. Italia va fi o zonă protejată”, a declarat premierul italian. ■

Președintele rămâne acasă

Într-un gest de responsabilitate, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a anunțat că va intră într-o carantină autoimpusă. El a spus că își va exercita atribuțiile din reședința sa din Bruxelles din cauză că s-a întors în weekend din Italia, al cărei teritoriu a intrat în carantină, anunță serviciul de presă al parlamentului.

„Noile recomandări anunțate de guvernul italian extind aria de protecție la întreg teritoriul național. Acest lucru are consecințe importante asupra comportamentului europarlamentarilor italieni. Din acest motiv, am decis după ce am fost în Italia în weekendul trecut, ca măsură de precauție, să respect măsurile adoptate și să-mi exercit atribuțiile de președinte de la reședința mea din Bruxelles și să respect cele 14 zile recomandate de protocol. Covid 19 ne obligă la comportament responsabil și la precauție. Este un moment delicat pentru noi. Parlamentul va continua să lucreze pentru a-și exercita atribuțiile. Nici un  virus nu poate bloca democrația”, a comunicat președintele Parlamentului European. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele