Europarlamentare și mai mult decât atât

46

Europarlamentarele din acest an au semănat mai degrabă cu un scrutin pentru alegerea parlamentului național și a președintelui țării, deopotrivă. Argumente sunt cu duiumul. În primul rând, campania electorală a fost axată pe teme interne, doar tangențial a intrat în joc și Europa, temă încă mult prea elitistă pentru unii români. Pe de altă parte, ultimele cifre arată că la alegerile europarlamentare s-au prezentat mai mulţi români decât la cele parlamentare din 2016. Practic, oamenii au mers la vot pentru europarlamentari, dar au dat un semnal clar şi au reconfigurat măcar la nivel de doleanţe scena politică. Dacă acum patru ani PSD-ul lui Liviu Dragnea făcea un scor istoric, acum face un scor la jumătate şi Liviu Dragnea devine istorie. Liberalii sunt pe primul loc, iar USR a furnizat o surpriză uriașă, UDMR şi PMP s-au salvat în ultimul moment, iar şocul cel mai mare a fost împărţit de PSD cu colegii de coaliţie de la ALDE, care nu au reuşit să obţină nici măcar un mandat în Parlamentul European.

Iohannis și USR, marii învingători

După unda de şoc sau, după caz, de exaltare la aflarea rezultatelor, a început forfota repoziţionărilor. Partidele s-au tatonat, s-au măsurat în orgolii, au  negociat, au încercat să păstreze aparenţele sau pur şi simplu şi-au turnat cenuşă în cap.

Dacă luăm ca reper datele de la parlamentarele din 2016, vom face constatări surprinzătoare. Da, PNL e pe primul loc, dar nu e câștigătorul alegerilor. Dimpotrivă, a suferit un eșec usturător în anumite privințe. În trei ani de opoziție, cu un PSD prăbușit în sine însuși, liberalii au câștigat aproximativ 7 procente. Extrem de puțin pentru principalul partid de opoziție, mâna dreaptă a unui președinte care triumfă de câteva luni și care a dat o lovitură răsunătoare cu referendumul. E drept că la referendum au contribuit și liberalii, dar cum ar fi arătat scorul lor FĂRĂ referendum? Dacă mergem mai în amănunt, liberalii au fost înfrânți, de exemplu, chiar în Cluj-Napoca, orașul ultrapopularului lor primar Emil Boc. Sau orașul lui Rareș Bogdan, găselnița lui Ludovic Orban. Așadar, liberalii sunt pe primul loc și cam atât. Marii și adevărații câștigători par mai degrabă Klaus Iohannis și USR. Comparativ cu 2016, USR… aproape și-a triplat rezultatul. Un partid nou, cu oameni noi și mulți fără experiență politică, având în frunte un lider discret, aproape că a ajuns egalul PSD-ului. Desigur, a candidat în alianță cu PLUS-ul lui Dacian Cioloș, dar performanța e oricum remarcabilă. Ca să nu mai vorbim despre ce redute a cucerit în marile orașe, unele captive de multă vreme PSD-ului. Craiova Olguței Vasilescu s-a predat prin vot USR-ului. Piteștiul, Buzăul, Galațiul, toate aceste municipii tradițional social-democrate, au preferat Alianța 2020. Cluj-Napoca lui Boc, la fel.

O surpriză a furnizat în felul său și PMP-ul, pe care toate sondajele îl dădeau sub pragul de cinci la sută. A făcut ce a făcut Traian Băsescu și i-a convins pe suficienți români să îl trimită la Bruxelles.

La fel și UDMR-ul, a reușit, poate, și datorită mișcării de ultim moment prin care s-a dezis de PSD, să treacă pragul.

Dar ceea ce nu părea să ia nimeni în calcul, mai ales cu un Călin Popescu Tăriceanu ca și lansat în cursa pentru Cotroceni, a fost căderea în gol a ALDE. Dacă PSD-ul și-a înjumătățit procentele în raport cu 2016, ALDE a pierdut mai puțin, dar n-a mai reușit performanța să treacă de cinci la sută.

Repoziționări strategice

În aceasta matrice configurată prin vot de electorat, partidele lucrează. Împreună sau separat. Testul cel mare îl dau USR-PLUS și PNL. Nici prietene, nici chiar de tot inamice, aceste formațiuni au reacționat cu stângăcie când s-a pus problema felului în care ar putea colabora. Chiar a doua zi după alegeri, președintele Iohannis le-a aruncat provocarea: „Dacă adunăm voturile, atunci ne dăm seama că PNL împreună cu USR – PLUS pot pune baza unei colaborări care vine ca o alternativă la actuala guvernare eșuată a PSD-ului”. Inițial, nu au zis nici da, nici ba, dar au dat niște răspunsuri politicoase. Liberalii au anunțat deja că vor depune o moțiune prin care vor încerca să răstoarne guvernul Dăncilă și mai mult decât atât. „Dacă reușim căderea acestui guvern pe care românii nu-l mai vor, Partidul Național Liberal este pregătit să își asume răspunderea guvernării și suntem pregătiți din toate punctele de vedere”. Și, da, USR și PLUS susțin moțiunea de cenzură a PNL, dar nu vor la guvernare decât după alegeri, anticipate sau la termen, spune Dan Barna: „Strict la nivel Parlament, USR este gata să susţină un guvern non-PSD fără să facă parte din acest guvern, dar care guvern să aibă pe programul său de guvernare ‘Fără penali în funcţii publice’, revenirea la alegerea primarilor în două tururi şi corectarea Ordonanţei 114”.

De fapt, se pune întrebarea cine ar avea interesul să preia acum guvernarea din mâinile unui PSD ocupat cu treburile interne și autor al unor măsuri economice discutabile, al căror efect s-ar putea simți și mai puternic în viitorul apropiat. Așa că la prima vedere moțiunea de cenzură pare mai degrabă un exercițiu de imagine la care liberalii recurg mai mult forțați de votul românilor și de poziția de partid aflat pe locul unu în preferințele electoratului în acest moment.

Alegerile anticipate rămân și ele doar un deziderat, anul acesta nu se mai pot organiza din simplul motiv că legea fundamentală nu permite un astfel de scrutin în ultimele șase luni de mandat al președintelui.

Deocamdată, opoziția joacă întrucâtva cartea hărțuirii puterii și încearcă să ia funcția de președinte al Camerei, deținută de Liviu Dragnea. După ce inițial fiecare partid a anunțat că vine cu propriul candidat, PNL, USR și PMP au decis să treacă peste orice și să o susțină, practic, dar cu valoare mai mult simbolică, pe Raluca Turcan de la PNL. S-au conformat, iată, îndemnului lui Klaus Iohannis de a strânge rândurile și au dat un semnal electoratului că au înțeles mesajul votului. În rest, în ciuda atacului lui Ludovic Orban care vorbea de faptul că prin încarcerarea lui Dragnea s-a retezat doar un cap balaurului pesedist, opoziția pare ușor descumpănită. Parcă ezită să se ia la trântă ca altădată cu un PSD fără Dragnea sau, în tot cazul, dă mai cu milă. Cu atât mai mult cu cât premierul Viorica Dăncilă e de nerecunoscut. Pentru că, da, la PSD se petrec lucruri.

PSD. Descătușarea de Dragnea, Dăncilă, a star is born…

Viorica Dăncilă la secția de votare din „Jean Monnet” 26 Mai 2019. Foto: Bogdan Cristel

Când în seara alegerilor Liviu Dragnea împărțea sfaturi ca Viorica Dăncilă să nu demisioneze, iar Gabriela Firea să candideze la președinție pentru că el nu are posibilitatea, totul suna a testament. Avea să se confirme după o noapte, când liderul suprem și temut al social-democraților intra la închisoare. Spectacolul intrării nu e de ignorat. În primul rând, Liviu Dragnea a mers la Rahova în calitate de președinte al PSD și, formal, chiar de cea de președinte al Camerei Deputaților. N-a demisionat, ci a luat funcțiile după el acolo, în penitenciar. Desigur, le-a purtat în adevărata mașină care l-a dus acolo și nu în cea trimisă la fentă, cu o cămașă agățată în chip de paravan pe scaunul din față, să zăpăcească jurnaliștii prin București. Momeala n-a funcționat decât pe jumătate. Liviu Dragnea și-a arătat încă o dată „bărbăția”, pe care mulți din partid i-o reproșau, temător, pe la colțuri. Ironia sorții, cum românii nu i-au cumpărat la alegeri poveștile cu roșii, dușmani și usturoi, nici ziariștii nu i-au căzut de tot la fentă. Imaginea cu hârtia igienică pe mașina care îl purta în curtea penitenciarului și a șoferilor opriți în trafic ca să îl huiduie e emblematică pentru trecerea lui prin politică.

În partid, descătușarea de Dragnea a semănat și nu prea cu cea de Adrian Năstase. Dar tot descătușare e. Sigur, Viorica Dăncilă a recunoscut că au greșit cu toții că au tăcut, admițând voalat că Dragnea a fost un dictator. Imaginea cu premierul îmbrăcată în culori închise și cu liderii PSD împresurând-o solemn, în semn de unitate și cumva de compasiune, din ziua arestării, s-a spulberat în ziua următoare la ședințele-maraton ale partidului. Acum, președinta interimară, îmbrăcată în alb, exprimându-se elegant și fără dezacorduri, Viorica Dăncilă, pare alta. Cu prietenul Paul Stănescu alături, îi primește pe toți cei pe care îi izgonise Dragnea. Iar prietenilor acestuia… li se arată mai mult sau mai puțin discret ușa. Dacă nu cumva aceștia execută încă o piruetă. Primul a reușit să o facă primarul sectorului 6, Vasile Mutu. După ce era nedezlipit de Gabriela Firea, a trădat-o fără menajamente pentru ca acum să îl regăsim… nedezlipit. Altfel, Codrin Ștefănescu, omul care pare a avea misiunea de a le sta alături președinților PSD până fac pasul în închisoare, a fost destituit din funcția de secretar general.

Femeile din PSD, adică ființele despre care Liviu Dragnea mărturisea că nu l-au înșelat niciodată, s-au instalat la locurile din care el le alungase, în frunte cu Gabriela Firea. Chiar și Viorica Dăncilă. Ea pare acum prim-ministru.

Desigur, în ciuda tuturor apelurilor și jurămintelor de unitate, numai de asta nu poate fi vorba acum în PSD. În zâmbetele înmuiate ale unora scânteiază deja cuțitele. Acelea lungi, lungi, cum se poartă tradițional la PSD. Se reîmpart funcții, se reașază „prieteniile” și se descoperă noi afinități. Se rostește întrebarea cu privire la candidatul partidului la prezidențiale și deja unora li se năzare că au o șansă. Plecarea lui Liviu Dragnea pare să fi deschis oportunități la care mulți nici nu ar fi visat. Și, lucru esențial, după spusele lui Marian Oprișan, discuția despre justiție s-a închis în PSD. Chiar și sfântul și esențialul stat paralel a fost aruncat la gunoi. „Eu nu vreau să fac referire la acest aspect, eu nu am vorbit de statul paralel. Vreau să luați afirmația nu că nu ar exista, nu știu eu despre acest lucru. Eu, gândiți-vă că, am fost nouă ani plecată din România. Poate sunt oameni care s-au confruntat cu multe situații”, a declarat Viorica Dăncilă.

Până una alta, Gabriela Firea revine la putere și o aduce pe Rodica Nassar secretar general, iar premierul o concediază pe Anca Alexandrescu, personajul pe seama căruia se pun multe din bilele negre la capitolul imagine pe care le-a tot acumulat. Ce s-a întâmplat cu Viorica Dăncilă care stătea smirnă lângă Liviu Dragnea și nu scotea niciun cuvânt, cu Viorica Dăncilă care nu știa în ce oraș din țară sau din lume se află, care era convinsă că orice om i-e teamă? Make a photo! Nu de alta, dar premierul pleacă la Bruxelles să refacă punțile cu Europa și, după cum s-a prezentat, mai-mai să crezi că va face glume în luxemburgheză cu Jean Claude Juncker, fostul adversar de acum o săptămână-două care voia să ne transforme în dușmani. Sau în flamandă cu Timmermans.

Dincolo de transformarea Vioricăi Dăncilă, mai merită amintite cel puțin două lucruri. Unul este apelul lansat de Gabriela Firea către colegii plecați pe motiv de Dragnea, la Pro România. Desigur, pe un ton calm și prietenos, altul decât cel cu care se războia peste gard cu un protestatar din curtea partidului. Gabriela Firea l-a invitat prietenește, după cum a mărturisit, inclusiv pe Victor Ponta înapoi în PSD. Sau măcar într-o alianță. Fostul premier nu îi iartă însă trecutul și i-a răspuns: „Chiar nu ne facem iar «frați» cu hoți și incompetenți ca să primim și noi un pic de «ciolan»”! Chiar am înțeles ce au vrut să spună oamenii prin votul din 26 mai și nu îi sfidăm, și nici nu încercăm să îi prostim! Chiar am înțeles că problema României nu era omul Liviu Dragnea, ci «Sistemul Liviu Dragnea» – și toți acum vor să rămână în «Sistemul LD» după ce au scăpat rapid de om!”. Victor Ponta joacă dur…

Nu în ultimul rând, merită urmărit grupul de inițiativă al lui Adrian Năstase, care vrea să dea o mână de ajutor PSD-ului, împreună cu Octav Cozmâncă.

Comentarii

Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele