Românii au avut cel mai mare spor la creșterea ponderii cheltuielilor alocate de o gospodărie pentru cumpărarea de băuturi alcoolice, se arată într-un comunicat Eurostat, făcut public în prima zi a acestui an.

În 2017, gospodăriile din Uniunea Europeană (UE) au alocat 1,6% din cheltuielile totale de consum pentru achiziția de băuturi alcoolice. Procentul respectiv reprezintă o cheltuială totală de peste 130 de miliarde de euro, echivalentul a 0,9% din PIB-ul UE sau a peste 300 de euro pe locuitor din UE. Statistica aceasta nu include și băuturile alcoolice plătite în restaurante și hoteluri.

Ponderea cheltuielilor pentru băuturile alcoolice în totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor a fost cea mai mare din UE, în 2017, în cele trei state baltice: Estonia (5,2%), Letonia (4,9%) și Lituania (4,0%). Acestea au fost urmate de Polonia (3,5%), Cehia (3,3%), Ungaria (3,0%), Finlanda (2,8%) și România (2,7%).

Cel mai puțin au alocat pentru alcool, ca pondere în totalul cheltuielilor de consum, gospodăriile din Spania (0,8%), Grecia și Italia (ambele 0,9%) în vreme ce, gospodăriile din Germania, Austria și Portugalia s-au limitat la achiziții ce au contabilizat 1,4% din totalul cheltuielilor lor de consum.

Între 2007 și 2017, ponderea băuturilor alcoolice în totalul cheltuielilor gospodăriilor populației a rămas la un nivel aproximativ stabil în marea majoritate a statelor membre.

Excepția notabilă este constituită de România, unde, în această perioadă de 10 ani a fost înregistrată o creștere cu 0,4 puncte procentuale (de la 2,3% din totalul cheltuielilor gospodăriilor populației în 2007, la 2,7% în 2017). Și aici trebuie avut în vedere faptul că o mare parte a consumului de alcool din România nu apare în statistici, în special atunci când ne referim la populația din mediul rural.

Portugalia, urmează în acest clasament cu un plus de 0,3 puncte procentuale în cei 10 ani luați în calcul (creștere de la 1,1% la 1,4%).

În schimb, între 2007 și 2017, ponderea băuturilor alcoolice în totalul cheltuielilor gospodăriilor populației a scăzut semnificativ în Bulgaria (de la 3,0% în 2007 la 1,7% în 2017 sau o scădere de 1,3 puncte procentuale), Lituania (- 0,7 puncte procentuale, de la 4,7% la 4,0%) și Finlanda (- 0,5 puncte procentuale, de la 3,3% până la 2,8%).

În concluzie, vecinii bulgari se dovedesc a fi devenit mai cumpătați cu alcoolul, în cei 10 ani avuți în vedere de studiul Eurostat sau, dacă avem în vedere unul dintre apelativele cu care ne etichetau în vremea, în care le eram adversari la fotbal, mămăliga pare ”a cere” și un păhărel de tărie sau vin.