Kristalina Georgieva își pune amprenta

FMI este obișnuit cu edictele nepopulare. Jobul său de creditor mondial de ultimă instanță implică adeseori solicitări de reformare. Însă stafful său ar putea descoperi cât de neplăcut e să fii de cealaltă parte. Kristalina Georgieva, șefa Fondului, reorganizează instituția.

Dna Georgieva a devenit directoarea FMI în octombrie 2019 pe un val de publicitate pozitivă. Ca prim șef al Fondului care vine dintr-o piață emergentă, ea și-a delectat publicul cu povestiri despre propriile experiențe cu un program FMI—în anii ’90, a văzut cum hiperinflația din Bulgaria i-a distrus economiile mamei sale într-o săptămână.

Ea a sosit cu reputația de persoană capabilă să conducă mari birocrații, fiind în trecut director executiv al Băncii Mondiale. După câteva luni, a eliminat doi adjuncți. Pe 7 februarie, a anunțat că David Lipton, prim-adjunct al directorului, și Carla Grasso, un alt director adjunct, vor pleca până la sfârșitul lunii.

Reputația dlui Lipton de om diligent și cu expertiză tehnică a însemnat că ieșirea lui prematură – mandatul său trebuia să se termine în august 2021 – nu a fost bine primită de membrii mai vechi și mai noi ai staffului. Un zvon vehiculat era că plecarea sa ar face parte dintr-un plan al președintelui Donald Trump de a-i alege succesorul. Prin convenție, America numește primul adjunct al directorului.

De fapt, se pare că plecarea dlui Lipton a fost cauzată de dna Georgieva. Predecesoarea ei, Christine Lagarde, se mulțumea să fie fața publică a Fondului în timp ce dl Lipton se ocupa de majoritatea managementului de zi cu zi. Dna Georgieva, însă, este un manager mult mai implicat, făcând rolul dlui Lipton, așa cum e el definit în prezent, să devină redundant. Așa că acesta a plecat. Dna Grasso, al cărei mandat se reînnoise cu doar cinci zile înainte ca plecarea ei să fie anunțată, va spune „pa!” și pentru că slujba ei este, în mod neobișnuit, una pentru care dna Georgieva poate alege un succesor.

Decizia de încetare a mandatului îi permite dnei Georgieva să nominalizeze pe cineva care să o ajute să își realizeze viziunea pentru Fond, ce implică de a face mai mult pentru a ajuta statele fragile și în privința schimbării climatice. În primul ei discurs ca șefă a Fondului, ea a cerut guvernelor să adopte reforme interne care să ducă la „o creștere mai puternică și mai rezilientă”, iar celor care mai au muniție fiscală să o folosească. Ea a promis să colaboreze mai mult cu Banca Mondială, în special în privința țărilor care au primit ajutorul Fondului. S-ar putea ca dna Georgieva să dorească să elimine impresia că FMI-ului îi pasă doar de a aduce țările afectate de crize înapoi la stabilitate, sacrificând slujbele și creșterea.

Nu este ceva neobișnuit ca noii șefi să facă schimbări de management, inclusiv la Fond. Acesta ar putea beneficia de o restructurare care să îi turtească structura ierarhică de management. Politicile sale ar putea fi de asemenea îmbunătățite. Programele sale câteodată restrâng creșterea, astfel încât țările ratează apoi prognozele sale optimiste. Angajamentul său cu statele fragile poate fi lipsit de inspirație.

Riscul este însă ca reformele dnei Georgieva să dea rateuri. Dacă dorește ca cei mai buni angajați să lucreze cu statele fragile, va trebui să îi promoveze. Plecarea dlui Lipton înseamnă un set de mâini mai puțin disponibile să ajute într-o criză. Unii se tem că fără el va fi o creștere a „clientitei” – directori de țară care sunt prea slabi atunci când cer reforme. O provocare pe termen apropiat este Argentina, care a primit cel mai mare împrumut din istoria Fondului (vezi grafic). Pe 12 februarie, oficialii Fondului au început convorbirile cu guvernul, care dorește să își restructureze datoriile.

Există de asemenea îngrijorări că dl Lipton ar putea fi înlocuit de cineva mai puțin capabil. Administrația Trump a opus rezistență ideii ca slujba dlui Lipton să fie complet abolită. Ea menționează numele lui Geoffrey Okamoto, un locțiitor de secretar adjunct al Trezoreriei. Pentru ca strategia dnei Georgieva să funcționeze, ea are nevoie de cineva care să se plieze rolului. Însă dacă este prea slab, atunci instituția ar putea avea de suferit.

Dna Georgieva are încă nevoie să îi convingă pe unii din observatorii Fondului că reînnoiește misiunea Fondului și nu o diluează. Noile ambiții cer resurse – sau o modalitate prin care vechile sarcini vor fi eliminate pentru a face loc unora noi. Reformele structurale nu trebuie să cauzeze pagube. Ele trebuie adoptate cu grijă. ■

Acest articol a apărut în secțiunea Finanțe și economie a ediției tipărite, sub titlul „Ajustare structurală”