„#Wageledgrowth”- filosofia economică pe care s-au sprijinit fostele două cabinete PSD la guvernare a deraiat de la ținte mai ales atunci când vorbim de realizarea investițiilor și, respectiv, dezvoltarea acestei țări pe termen lung. Pentru că succesul pe termen scurt, crearea unui impuls economic, în acest caz, demonstrează că lupta politică a vizat doar seducerea electoratului.
Datele oferite de execuția bugetului general consolidat, arată că la capitolul cheltuieli sociale, foștii guvernanți nu au făcut rabat, situație care însă nu se regăsește, din păcate și în cazul investițiilor, care nu sunt altceva decât cheltuieli care oferă garanția dezvoltării în viitor. Astfel, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB, conform datelor oferite de nota de fundamentare a proiectului ordonanței de urgență a guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019.
Investițiile, amânate
Nici în cazul cheltuielilor de capital (adică al investițiilor) situația nu este prea bună, gradul de realizare a acestora, conform MFP, fiind de doar 72,3%, în condițiile în care la restul de cheltuieli gradul de efectuare este de 100%, plus/minus 1-3 puncte procentuale: „Cheltuielile bugetului general consolidat, în primele 9 luni ale anului 2019, sunt în sumă de 255,6 miliarde de lei, gradul de efectuare a acestora fiind de 92,7%. Comparativ cu programul stabilit în primele 9 luni ale anului 2019, principalele titluri de cheltuieli au avut următoarea evoluție: cheltuielile de personal s-au efectuat în proporție de 99%, cheltuielile cu bunuri și servicii s-au efectuat în proporție de 102,9%, depășire determinată de nivelul ridicat înregistrat la unitățile administrativ-teritoriale, respectiv 111,1%, cheltuielile cu subvențiile s-au efectuat în proporție de 97%, cheltuielile cu asistența socială s-au efectuat în proporție de 99,3%. Abateri semnificative de la programul stabilit pentru primele 9 luni ale anului 2019 s-au înregistrat în cazul cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțări din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, precum și în cazul cheltuielilor de capital unde gradul de efectuare a fost de 57,6% și respectiv 72,3%”. Prin urmare, deși cheltuielile au fost mai mici decât planificarea conform Legii bugetului – o veste bună, în principiu –, ea este în fapt o veste foarte proastă, deoarece reducerea de cheltuieli s-a făcut doar pe seama nerealizării investițiilor și a unora dintre proiectele europene.
Printre neîmplinirile primelor 9 luni ale acestui an, nota de fundamentare publicată de Finanțe menționează: neîncasarea sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțărilor aferente cadrului financiar 2014-2020, având în vedere gradul redus de execuție a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile pe primele 10 luni ale anului 2019; și neîncasarea sumei de 1.800 de milioane de lei estimată la prima rectificare până la sfârșitul acestui an, reprezentând proiecte finanțate din Programul Național de Dezvoltare Locală, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și care urmau să fie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), prin aplicarea mecanismului privind abordarea retrospectivă a cheltuielilor.
Încasări supradimensionate
În același timp, veniturile bugetului general consolidat realizate în primele 9 luni ale anului 2019 s-au cifrat la valoarea de 228,7 miliarde de lei, reprezentând 22,2% din PIB, și s-au realizat în proporție de 92,4%, comparativ cu programul estimat de încasări pentru primele 9 luni ale anului 2019. „În termeni nominali, veniturile bugetului general consolidat au fost cu 18,9 miliarde de lei sub programul estimat pentru perioada analizată”, se arată în documentul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), care mai arată faptul că „scăderi semnificative se înregistrează în cazul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate aferente cadrului financiar 2014-2020, unde gradul de realizare este de 54%, în termeni nominali nerealizarea sumelor programate fiind de 9.212,4 milioane de lei”.
Altfel spus, o mulțime de investiții care ar fi trebuit să se facă pe fonduri europene au fost întârziate, rezultând astfel un grad de nerealizare menționat, de 54%. ■
