Giganții high-tech și războiul comercial

Pe măsură ce conflictul se extinde, acesta devine periculos pentru investitori, pentru consumatori și pentru interesele americane

64
HAMBURG, GERMANY - JUNE 07: A

Scurtcircuit

Ediția tipărită | Lideri

23 mai 2019

ATUNCI CÂND negocierile comerciale dintre America și China s-au prăbușit, în 10 mai, efectul asupra piețelor financiare a fost amortizat. Majoritatea firmelor și a investitorilor pariază pe o lungă luptă între superputeri, dar nu și pe o criză bruscă sau pe o panică financiară. Pe măsură ce escaladează conflictul asupra industriei high-tech, această ipoteză pare totuși suspectă. În 15 mai, Departamentul de Comerț al Americii a spus că firmele vor avea nevoie de o permisiune specială pentru a lucra cu Huawei, gigantul de hardware al Chinei, care este considerat o amenințare la adresa intereselor americane (a spus, ulterior, că acest ordin nu va intra în vigoare pe deplin timp de 90 de zile). Temerile că și alte firme high-tech chinezești ar putea fi puse pe lista neagră au dus la prăbușirea acțiunilor. O reacție în lanț se produce acum, când această industrie uriașă se pregătește pentru un șoc violent.

Vulturii de la Casa Albă pot să creadă că izolarea industriei high-tech va încetini dezvoltarea Chinei pe termene lung și că izolarea este o bună tactică de negociere, deoarece China are mai mult de pierdut pe termen scurt decât America. De fapt, consecințele brutale ale unui război high-tech în toată regula ar fi repede resimțite de piețele financiare, ca și de aliații Americii, precum și de consumatorii mondiali. Pe termen lung, aceasta ar putea duce la o autosuficiență a Chinei.

Confruntarea high-tech a început serios în aprilie 2018, când America a pus pe lista neagră ZTE, o firmă chinezească de hardware, pentru că a încălcat sancțiunile împotriva Iranului și a Coreei de Nord și apoi a mințit în această privință. Lipsită de posibilitatea de a cumpăra semiconductori americani sau alte componente și nemaiputând să tranzacționeze cu băncile occidentale, ZTE aproape s-a prăbușit (președintele Donald Trump a renunțat la interdicție).  De atunci, amploarea acțiunilor americane s-a extins, iar sarcina dovedirii culpei a scăzut. Interdicția privind Huawei vine după o campanie menită să-i oprească pe aliații Americii să folosească echipament 5G Huawei. Vor urma, probabil, și alte interdicții. Potrivit ziarului New York Times, firmele de pe lista neagră vor include Hikvision, care produce sisteme pentru supravegherea minorității oprimate uigure din Xinjiang. Furnizorii și clienții izolează aceste firme. Google și Arm, o firmă britanică de design de microcipuri, au spus, ambele, că vor limita livrările către Huawei. Firmele de telecomunicații din Marea Britanie și Japonia au spus că nu vor mai vinde unele dintre telefoanele Huawei.

Confruntarea readuce în atenție extraordinara putere a Americii. Interzicând firmelor străine să se folosească de proprietatea sa intelectuală și de sistemul său financiar, ea le poate scoate din afaceri. Casa Albă are, de asemenea, dreptate că nota de plată pentru un război high-tech va fi, la început, inegală. Firmele americane vor pierde, probabil, 10 miliarde de dolari pe an din venituri pentru licențe pentru microcipuri și componente. Dar o mare parte din industria de hardware a Chinei depinde de componente americane, care nu pot fi obținute ușor din altă parte, sau de produse în interior. Huawei are stocuri doar pentru 80 de zile și un personal de 188.000 de angajați. Un hiatus în comerțul cu mărfuri high-tech ar provoca uriașe pierderi de locuri de muncă în orașele de coastă ale Chinei.

Industria high-tech nu este asemenea celorlalte industrii, precum siderurgia sau producția de soia, care îi obsedează pe cei care sprijină un război comercial la Casa Albă. Lanțul de aprovizionare este atât de complex, încât se aseamănă mai mult cu sistemul financiar global interconectat de dinaintea crizei din 2007-2008. Firmele high-tech de hardware din lume, care depind, în majoritate, de producția din China, au o valoare de piață totală de 5 trilioane de dolari. Apple, care obține o cincime din profiturile sale în China, ar putea să fie supus unei interdicții sau produsele sale ar putea fi boicotate; bilanțul său contabil cu cash în exces ar putea supraviețui șocului, dar acțiunile s-ar prăbuși. Sute de furnizori mai mici, cu finanțe șubrede, ar putea intra în faliment.

Efectul în cascadă i-ar afecta pe aliații Americii din Asia, deoarece ei găzduiesc fabrici care sunt furnizoare pentru centrele de producție high-tech din China și companii care operează în China. În octombrie 2017, de pildă, componentele pentru telefoanele inteligente reprezentau peste 16% din exporturile în Malaysia și Singapore. Și peste 33% în Taiwan. Doi giganți taiwanezi, TSMC (care produce microcipuri) și Foxconn (care asamblează aparate), scrutează linia de demarcație a războiului rece high-tech, deoarece au producție și clienți atât în America, cât și în China. Același lucru este valabil și pentru platforma Coreei de Sud, Samsung. Aliații Americii se confruntă cu un imposibil test de loialitate.

Și consumatorii vor suferi. Până acum, costul războiului comercial a fost mascat, deoarece tarifele sunt plătite de producători, care își absorb costurile sau le trec pe furiș asupra consumatorilor. Acum, nota de plată ar putea deveni vizibilă. Huawei a vândut 300 de milioane de telefoane în afara Chinei, în ultimii cinci ani. Cumpărătorii lor s-ar putea să descopere, curând, că aparatele nu le mai funcționează bine. Și închipuiți-vă cum ar fi dacă americanii nu ar mai putea, brusc, să cumpere iPhone produse în China.

Costul unei rupturi s-ar traduce, probabil, prin coborârea de pe poziții a ambelor tabere. Totuși, bătălia va accelera cursa pentru dezvoltarea unei capacități locale de furnizare a tuturor tehnologiilor vitale, în China, precum și în oricare aspirantă la statutul de putere, inclusiv în India. Dominația Americii asupra economiei digitale îi permite să își impună voința. Dar, prin dezlănțuirea, atât de stângace, a forței sale, ea va grăbi finalul propriei dominații.

Acest articol a apărut în secțiunea Lideri din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Întrerupător de circuit”

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele