Giganții petrolului se confruntă cu rezoluțiile acționarilor privind schimbarea climatică

Investitorii prietenoși cu mediul au înregistrat un număr de victorii, dar își arată limitele

89
SAN FRANCISCO, CALIFORNIA - MARCH 15: Protesters carry signs as they march during the Youth Climate Strike on March 15, 2019 in San Francisco, California. Hundreds of thousands of students in more than 100 countries walked out of class on Friday for the Youth Climate Strike to raise awareness to global warming and many governments failure to address it. The worldwide protests were inspired by 16-year-old Swedish activist Greta Thunberg, who started staging solo protests outside of the Swedish Parliament last year. (Photo by Justin Sullivan/Getty Images)

Verde hotărât

Ediția tipărită | Afaceri

30 mai 2019 | NEW YORK

INVESTITORII PREOCUPAȚI de schimbările climatice nu au fost niciodată mai bine organizați, grație Climate Action 100+, o coaliție care are în gestiune active de peste 33 de trilioane de dolari. Un succes mai mare ca niciodată. Anul trecut, acționarii de la Royal Dutch Shell au convins compania să se angajeze că va reduce emisiile atât de la operațiunile sale, cât și de la produse. În mai, acționarii British Petroleum (BP) au votat pentru a-i solicita gigantului european al petrolului și al gazelor să dezvăluie felul în care strategia sa se conformează obiectivului acordului de la Paris asupra climei.

Edward Mason, șeful pentru investiții responsabile al Bisericii Anglicane, vede „cum se deschide o prăpastie între supergreii europeni și cei americani.” Pe 29 mai, acționarii de la ExxonMobil, cea mai mare firmă de energie cotată la bursă din lume, și de la Chevron, un alt gigant american, au votat împotriva rezoluțiilor privind clima. Chiar și așa, în Europa impactul investorilor verzi este mai mult o picătură, decât un val.

Petroliștii din America sunt apărați, în parte, de reglementatori. Chiar înainte de adunarea anuală a ExxonMobil, Securities and Exchange Commission (SEC) din America s-a situat de partea companiei, fiind de acord că o rezoluție privind emisiile, promovată de Biserica Anglicană și de Fondul de pensii al statului New York, ținea de micro-management. Asta a permis ca moțiunea să fie omisă din împuternicirile sale.

În același timp, unii dintre managerii de mari fonduri de investiții au devenit mai rezervați. În 2017, BlackRock a contribuit la adoptarea unei rezoluții prin care ExxonMobil era obligat să dezvăluie modul în care schimbarea climatică sau eforturile de a o combate cu măsuri, precum taxele pe carbon, îi pot afecta afacerile. Compania pare mai grijulie cu noile campanii la Exxon. După decizia SEC, Biserica Anglicană și New York-ul au încercat să separe funcțiile de președinte și de director general la ExxonMobil, sperând că un consiliu de administrație mai independent va adopta o strategie mai verde. Rezultatele preliminare arată, în favoarea acesteia, doar 41 de procente. ExxonMobil insistă că împărtășește preocuparea investitorilor ecologiști față de schimbările climatice, dând ca exemplu investițiile în biocombustibili și filtrarea carbonului. „Exxon pare împotmolit în timp,” replică Thomas DiNapoli, Controlorul statului New York.

Prin comparație, firmele europene par orientate spre viitor. Dacă ne uităm însă mai atent, și ele se mențin ancorate în trecut. Shell aspiră să își înjumătățească „amprenta netă de carbon” până în 2050. Ținte pe termen mai scurt sprijină această ambiție – dar lasă loc emisiilor să crească, atât timp cât energia solară și eoliană reprezintă o proporție crescândă din producția de energie a Shell. BP s-a opus obiectivelor pentru emisiile totale, sprijinind însă rezoluția axată pe dezvăluirea strategiei.

Bruce Duguid de la Hermes Investment Management, care a lucrat cu BP din partea Climate Action 100+, spune că dezvăluirea îi va ajuta pe investitori să înțeleagă dacă miliardele pe care BP continuă să le cheltuiască pe petrol și gaze creează un risc prea mare. BP va descrie cum noile proiecte de capital se conformează scopului acordului de la Paris de a menține încălzirea globală „mult sub” 2°C, în comparație cu perioada preindustrială. Equinor, gigantul de stat norvegian, a fost de acord cu ceva similar în aprilie. Ca și în cazul lui Shell, rezoluția BP nu obligă firma să reducă producția de petrol și gaze. Greenpeace, un ONG combativ, a blocat intrările la sediul din Londra al BP, înainte de adunarea sa anuală, din 21 mai.

Firmele de energie au făcut însă pașii corecți în alte domenii. ExxonMobil, Shell și BP au alocat, fiecare, câte un milion de dolari pentru a sprijini o propunere americană de taxă pe poluare. În aprilie, Shell a declarat că va renunța la statutul de membru al American Fuel & Petrochemical Manufacturers (Producătorii Americani de Combustibil și Petrochimice), descriind politicile în domeniul climei ale grupului de lobby ca fiind în „proastă aliniere materială” cu propriile politici. BP plănuiește să își revizuiască apartenența la grupurile comerciale.

Deocamdată, Shell, BP și ExxonMobil rămân totuși membre ale American Petroleum Institute, care a încercat să îmblânzească regulile privind emisiile de metan, un gaz cu puternic efect de seră. Ele mențin legături și cu Western States Petroleum Association, care s-a luptat, anul trecut, împotriva unei taxe pe poluare în statul Washington. BP a cheltuit peste 13 milioane de dolari în mod expres pentru a contribui la înfrângerea unei inițiative de vot în favoarea taxei.

LONDON, ENGLAND - SEPTEMBER 01:  Climate change protesters hold a banner outside of the Shell petroleum's headquarters on September 1, 2009 in London, England. Climate campaigners have also been staging a week long protest camp in Blackheath south London.  (Photo by Oli Scarff/Getty Images)

Unii investitori din America vor continua să promoveze schimbări, inclusiv în consiliile de administrație ale firmelor. „Povestea anului viitor este: cum creștem presiunea pe companii să acționeze repede?” spune Andrew Logan de la Ceres, un consorțiu de investitori care ajută la coordonarea Climate Action 100+. Alții încep să pună sub semnul întrebării valoarea angajamentului acționarilor. Biserica Anglicană a spus că se va retrage până în 2023, dacă nu se vor înregistra progrese. „Răbdarea investitorilor nu este fără limite”, spune Logan. „Ea va fi măsurată în ani, nu în decenii.”

Acest articol a apărut în secțiunea Afaceri din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Înapoi la sondă”

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele