Pentru a interzice motoarelor de căutare, prin legi naționale, să utilizeze gratuit „snippet-uri“ – texte scurte sau fragmente de text de presă ori preluări foto sau video de la editori de presă – în propriile website-uri de actualități sau știri, este nevoie de o notificare prealabilă, transmisă Comisiei Europene. În lipsa acesteia, orice persoană interesată poate invoca inaplicabilitatea respectivei legi.

Dispozițiile din dreptul național al statelor membre UE, care interzic motoarelor de căutare să utilizeze gratuit „snippet-uri” (texte scurte sau fragmente de text de presă ori preluări foto sau video) „constituie reglementări referitoare la un serviciu al societății informaționale” și deci „o reglementare tehnică” al cărei proiect trebuie să facă obiectul unei notificări a Comisiei”, a decis într-o recentă speță Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), într-o cauză care a opus compania Alphabet (care deţine Google) unei organizații germane de gestionare a drepturilor de autor, VG Media, care are aproximativ 200 de membri (editori de presă).

Practic, decizia CJUE oferă în continuare Google, dar și altor motoare de căutare ori platforme de social media, posibilitatea de a folosi pe propriile website-uri de informații automatizate mici texte de presă preluate din știri sau articole realizate de alte entități media, fără a fi nevoite să plătească ceva pentru acestea. Deși acum Google și VG Media vor trebui să aștepte decizia finală a tribunalului german care a trimis către CJUE cererea de hotărâre preliminară, soluția pe care acesta o poate da este evidentă la acest moment: Google scapă de plata celor 1,1 miliarde de euro solicitate de VG Media. Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Este de competența instanței naționale să soluționeze cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.

VG Media a formulat la Landgericht Berlin (Tribunalul Regional din Berlin, Germania) o acțiune în despăgubire în valoare de 1,1 miliarde de euro, împotriva Alphabet, solicitând plata sumei de 1,1 miliarde de euro, pentru încălcarea drepturilor conexe drepturilor de autor ale mai multora dintre aderenții săi, editori de presă. În plângerea formulată, VG Media susține că Google a utilizat, de la 1 august 2013, pe motorul său de căutare și pe site-ul de informații automatizat sau pe alte website-uri conexe (Google Actualități/Google News, YouTube), „snippet-uri” de presă (texte scurte sau fragmente din texte de presă, după caz, însoțite de imagini), care provin de la membrii săi, fără a plăti în schimb vreo remunerație.

Landgericht Berlin a avut însă dubii în ceea ce privește posibilitatea ca VG Media să se prevaleze, față de Google, de dispoziția din dreptul german relevantă care a intrat în vigoare pe 1 august 2013 și care vizează să protejeze editorii de presă. Această dispoziție interzice numai operatorilor comerciali de motoare de căutare (și furnizorilor comerciali de servicii care editează în mod similar conținuturi) să pună la dispoziția publicului, integral sau parțial, publicații de presă, cu excepția unor cuvinte individuale și a unor scurte fragmente de text. Prin urmare, Landgericht Berlin a făcut o trimitere preliminară către CJUE, dorind să afle dacă o astfel de dispoziție precum cea existentă în legislația germană constituie o „reglementare tehnică”, în sensul Directivei 98/34 de stabilire a standardelor și reglementărilor tehnice, care ar fi trebuit să facă obiectul unei notificări prealabile a Comisiei pentru a putea fi invocată împotriva particularilor.

Prin hotărârea pronunțată la sfârșitul săptămânii trecute, Curtea de Justiție a răspuns afirmativ. O dispoziție precum cea în discuție constituie o reglementare referitoare la serviciile societății informaționale și deci o „reglementare tehnică”. În fapt, ea vizează în mod specific serviciile în discuție, întrucât reiese că obiectul său principal și finalitatea sa erau protejarea editorilor de presă împotriva atingerilor aduse dreptului de autor prin motoarele de căutare online. În acest cadru, se pare că s-a considerat că este necesară o protecție doar împotriva unor atingeri sistematice aduse operelor editorilor online, săvârșite de furnizorii de servicii ale societății informaționale.

Întrucât o astfel de reglementare vizează în mod special serviciile societății informaționale, proiectul reglementării tehnice trebuie să facă obiectul unei notificări prealabile a Comisiei. În lipsa acesteia, un particular poate invoca inaplicabilitatea sa.

În alți termeni…

Comentând hotărârea CJUE, Google a declarat într-un comunicat că: „Suntem încântați că acest lucru a fost acum clarificat”.

De altfel, Google declarase anterior că majoritatea editorilor germani i-au permis să utilizeze conținut fără plată și au spus că în acest fel ei au beneficiat gratuit de traficul de utilizatori direcționat spre site-urile lor. Practic, Google susține că este vorba despre „serviciu contra serviciu” și că editorii de presă au beneficiat la rândul lor de un număr mai mare de cititori, care le-a permis acestora să-și mărească veniturile din publicitate.

Pe de altă parte însă, VG Media a cerut guvernului german să urgenteze punerea în aplicare a noilor reguli europene privind protecția drepturilor de autor, deoarece, în opinia reprezentanților acesteia, Dreptul European al Editorilor de Presă (European Press Publisher’s Right) favorizează editorii de presă, conferind drepturi mai largi și (mai) solide decât legislația germană din 2013, respectiv le permite acestora să solicite companiilor ce oferă servicii de internet să plătească o anumită sumă de bani pentru utilizarea materialelor de presă, fie ele și sub forma unor mici fragmente.

În aprilie 2019, Uniunea Europeană a înăsprit regulile privind drepturile de autor, printre altele, obligându-i pe deținătorii motoarelor de căutare să plătească editorilor de presă pentru utilizarea conţinuturilor acestora. Totodată, noua legislație obligă și companiile de social media (de exemplu, Facebook) să filtreze conţinuturile protejate de copyright.

Cele 28 de state membre UE (27, după Brexit) trebuie să implementeze noile reglementări în următorii doi ani, fapt care ar putea face ca victoria Google în fața VG Media să fie doar una temporară. În plus, nu se știe cum va reacționa și consumatorul de informație. În prezent, motoarele de căutare au început să afișeze în cazul anumitor căutări mesaje care arată că un anumit gen de informație nu poate fi afișată deoarece ar încălca legislația UE. Este posibil ca în astfel de situații unii utilizatori din statele membre UE să fie dornici de a-și instala programe care să ascundă locația propriului IP, cu consecința denaturării anumitor informații vânate de publicitari. ■