Guvernanța economică sau cum să guvernezi responsabil

93
9 minute de lectură

În an centenar și cu nici două luni înainte de preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, Comisia Europeană decide că România este susceptibilă de dezechilibre macroeconomice. Urmează o analiză aprofundată care va decide dacă România a acumulat dezechilibre macroeconomice și, dacă da, natura dezechilibrelor și ce măsuri ar trebui să ia pentru ajustarea ordonată a acestor dezechilibre. Pe scurt, Comisia Europeană estimează că 13 state membre UE, printre care și România, sunt susceptibile de a fi deraiat de la regulile de bună guvernanță economică și au acumulat dezechilibre economice.

Guvernanța economică, între știință și onestitate

Guvernanța economică este știința de a guverna responsabil, de a folosi în mod înțelept resursele disponibile azi, de a mai lăsa și copiilor noștri resurse și de a evita îndatorarea excesivă a generațiilor viitoare, fără a uita de generațiile ajunse acum la vârsta pensiei. Responsabilitatea înseamnă cât și de la cine încasează statul bani, pe cine sprijină, cât cheltuie statul pentru a construi drumuri, spitale, școli, cât folosește pentru traiul de zi cu zi, cât împrumută statul pentru mâncare, cât pentru construcția de căi ferate de mare viteză, cât, cât, cât… Un stat inconștient împrumută bani pentru a face petreceri zilnice, săptămânale sau lunare, la care oamenii ajung pe drumuri pietruite, în căruțe trase de cai costelivi, depășiți stelar de bolizi ca-n filme. Căruțele sunt pline de oameni sărmani, fericiți că „li s-a dat” ceva la pensie și care nu pricep că „mâna invizibilă” a lui Adam Smith le-a luat prin inflație mai mult decât le-a dat guvernul. Fiesta ține cât ține, apoi trebuie să plătim datoria, dar nu avem cu ce. Așa că rostogolim mai departe datoria, plătim datoria din datorie, până când or veni creditorii la copiii noștri și i-or sili să plătească. Să plătească, dar noi vom fi pensionari atunci și îi vom amenința că dacă nu ne plătesc pensiile, nu îi votăm. Vor face înțelegeri cu creditorii, care îi vor mai păsui câteva luni, dar de plătit tot trebuie să plătească! Să își îndatoreze și ei copiii, cum am făcut și noi!

Guvernanța economică europeană, înainte de criză

Dar nu toate țările trăiesc acest destin sumbru de tragedie greacă. Sunt și țări (mai) responsabile, deși populismul economic face ravagii în lumea întreagă, de mulți ani. Funcționarea Uniunii Europene are la bază guvernanța economică. Până la criza economică din 2008, regulile de guvernanță vizau în special domeniul fiscal bugetar – prin Pactul de Stabilitate și Creștere și domeniul monetar și valutar, prin Banca Central Europeană. Violența și amploarea crizei au arătat că state cu o poziție fiscal-bugetară bună, precum România, Bulgaria, Irlanda, Lituania, Letonia, Estonia, cu datorie publică scăzută și deficit bugetar acceptabil, au fost profund afectate de criză. De ce? Petru că aceste state au dezvoltat alte tipuri de dezechilibre macroeconomice, care vizau piața internă sau datoriile externe, piața muncii, piața imobiliară sau piața financiară. Reguli slabe de guvernanță economică au condus la apariția nestingherită a dezechilibrelor macroeconomice, iar statele membre au ezitat în a lua măsuri pentru atenuarea acestor dezechilibre. Mai mult, guvernanța economică nu face casă bună cu populismul economic, așa că multe state au închis ochii la apariția dezechilibrelor interne. Dacă explozia sectorului imobiliar în multe state europene ar fi fost temperată prin măsuri economice – de exemplu, creșterea dobânzilor de referință, limitarea accesului la creditare –, atât mediul de afaceri, cât și beneficiarii noilor construcții ar fi fost nemulțumiți. Statele au preferat să lase aceste sectoare să se dezvolte într-un ritm halucinant, iar clienții cei mai săraci și vulnerabili, precum și firmele cele mai mici au fost în primul rând afectate de venirea crizei: clienții și-au pierdut casele, oamenii de afaceri și-au pierdut afacerea, angajații au devenit șomeri, băncile și-au marcat pierderile. În retrospectivă, statul ar fi trebuit să intervină din timp pentru atenuarea ritmului de creștere al sectoarelor imobiliar și financiar. Câștigurile tuturor înainte de criză ar fi fost mai mici, dar pierderile post-criză ar fi fost suportabile.

Comisia Europeană reacționează post-criză pentru întărirea regulilor de guvernanță

În 2011, Comisia Europeană elaborează, iar Parlamentul European și Consiliul UE aprobă două noi regulamente care au că scop monitorizarea echilibrelor macroeconomice, identificarea dezechilibrelor, precum și mecanisme corective ale dezechilibrelor macroeconomice: Regulamentul 1176/2011 care stabilește procedura și Regulamentul 1174/2011 care stabilește aplicarea și sancțiunile. În baza articolelor 121 și 136 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, aceste două noi regulamente introduc noi reguli de guvernanță economică. Încă din primul articol al Regulamentului 1176/2011, se arată că „este necesar să se tragă învățăminte în urma experienței acumulate în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare și, în special, să se asigure consolidarea guvernanței economice în Uniune, pe baza unui nivel mai ridicat de asumare la nivel național… Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un semestru european pentru o coordonare consolidată a politicilor economice și bugetare (Semestrul European), un cadru eficace pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive [Pactul de stabilitate și de creștere (PSC)], un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și o supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS).”

8 ani de evaluare a dezechilibrelor macroeconomice

Evaluarea dezechilibrelor economice începe în noiembrie, prin Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), și reprezintă momentul de începere a ciclului anual de coordonare a politicilor economice la nivelul Uniunii Europene, reunite sub umbrela exercițiului denumit „Semestrul European”.  RMA  se bazează pe o citire economică a unui tablou de bord cu 14 indicatori macroeconomici principali pentru care au fost identificate praguri indicative (Tabel 1.1), alături de un set de 28 de  indicatori auxiliari, evaluări specifice, prognoze economice și orice altă informație economică relevantă, totul, în contextul economic internațional și cu evaluarea interdependențelor economice europene. Dacă evoluția economiei judecată cu ajutorul acestor indicatori și analize indică o tendință nesustenabilă ce ar afecta funcționarea firească a statului membru respectiv sau a Uniunii, atunci Comisia Europeană consideră că respectiva economie se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În situația în care dezechilibrele macroeconomice sunt severe sau pot afecta alte state membre, atunci dezechilibrul este considerat excesiv. În această situație, Comisia și Consiliul decid dacă țara respectivă primește un set de recomandări de politici economice pentru închiderea dezechilibrului sau se deschide o „Procedură de Dezechilibru Excesiv”. În acest caz, țara respectivă este obligată să prezinte și să implementeze un program de redresare, iar în caz contrar, sancțiunea considerată drastică este o amendă de 0,1% din PIB pe zi, pentru fiecare zi de neaplicare a măsurilor de ajustare. În cei opt ani de aplicare a Procedurii de Dezechilibre Macroeconomice, numeroase state au fost evaluate ca având dezechilibre excesive, dar în niciunul dintre cazuri nu s-a declanșat procedura de dezechilibre excesive.

În 2019, Comisia Europeană a anunțat că deschide analiza aprofundată pentru 13 state membre: Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Grecia și România. În februarie 2019, vom ști care state au dezechilibre, care au dezechilibre excesive, urmând ca fiecare țară să primească recomandări specifice de măsuri economice, pentru ajustarea dezechilibrelor.  În cazul României, motivul de îngrijorare este posibila reapariție a evoluțiilor riscante identificate deja în analizadin 2015, în special în ceea ce privește competitivitatea și echilibrul extern.

În cei opt ani de aplicare a acestei evaluări de guvernanță economică, cinci state membre  nu au fost niciodată supuse analizei, respectiv Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia. La polul extrem, în șapte state membre au fost identificate  cel puțin o dată dezechilibre macroeconomice excesive: Bulgaria, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Portugalia și Slovenia. România a intrat în procedura de evaluare a dezechilibrelor în 2015, odată cu ieșirea din acordul de împrumut cu Comisia Europeană, și s-a constatat că înregistrează dezechilibre macroeconomice sub forma erodării competitivității și îndatorarea externă excesivă. Analiza din 2015 sublinia și lipsa reformelor care să asigure o creștere economică sustenabilă și atenuarea dezechilibrelor. Modelul economic propus de guvernul tehnocrat de a demara reforme pentru creșterea potențialului economic a convins UE că funcționarea economiei românești este pe un drum bun. În schimb, măsurile economice incoerente din ultimul an au stat la baza deciziei de a conduce o analiză economică aprofundată, care să stabilească dacă și cât de mult au fost afectate echilibrele macroeconomice. Raportul și concluziile vor fi disponibile în februarie 2019, la scurt timp după preluarea președinției Consiliului.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele