Iarna nu-i ca vara și nici puterea ca opoziția

20
7 minute de lectură

Luni, 9 martie. În acel moment erau confirmate deja 15 cazuri de coronavirus. Se discuta pe la colțuri despre probabilitatea închiderii școlilor, se suspendaseră cursele din și înspre Italia și autoritățile luau în calcul inclusiv oprirea trenurilor internaționale, ca să nu mai vorbim de cursele auto spre și din zonele cu probleme. În tot acest peisaj cu tonuri crescute de îngrijorare, premierul interimar Ludovic Orban iese după ședința Partidului Național Liberal (PNL) să povestească despre candidații partidului la alegerile locale.

Foto: Bogdan Cristel

Preț de câteva minute bune, Orban a vorbit despre unanimitatea cu care liberalii au acceptat candidatura lui Nicușor Dan la Primăria București, a înșirat un lung pomelnic al candidaților din principalele orașe și despre altele asemenea. Poate intenția lui Ludovic Orban a fost a da un iz de normalitate într-un moment în care gradul de alarmare a populației creștea cu fiecare caz de coronavirus depistat. Poate a vrut să detensioneze situația și să îndrepte atenția publică și spre alte zone. Problema e că senzația de inadecvare a fost pregnantă. 

Dragnea, un rău util

Când liberalii au fost în opoziție, Liviu Dragnea le-a oferit muniție cât să tragă din și în toate direcțiile. Nimic nu putea fi mai simplu decât o opoziție la un Liviu Dragnea tot mai înrăit, însetat de propria putere și frustrat de anumite neputințe (în principal, aceea de a fi prim-ministru). Practic, Liviu Dragnea și ai lui le-au făcut opoziția dulce și iluzorie și liberalilor, și celor de la USR. Diferența e că liberalii sunt acum la putere, iar cei de la USR nici călare pe situație, nici de tot pe jos, nici îmbrăcați în mantia puterii, nici dezbrăcați în opoziție.

În decembrie 2018, Ludovic Orban încerca să mobilizeze parlamentarii să voteze o moțiune de cenzură împotriva guvernului PSD: „Este clar că cel mai mare inamic al României astăzi este Liviu Dragnea cu camarila toxică din jurul lui, care riscă să scoată România din UE și de pe harta lumii civilizate, care este în stare de orice fel de agresiune împotriva democrației, împotriva economiei de piață, împotriva apartenenței României la UE, împotriva poziției României de democrație, parte a lumii civilizate”.

Câteva luni mai târziu, liberalii defilau sub stindardul referendumului prezidențial și îl înfierau și mai abitir pe Liviu Dragnea. Un fel de rău extrem de util, de care opoziția a profitat ca la carte. A mai dat o mână, ba chiar două de ajutor și Viorica Dăncilă, cu tot cu guvernul ei. Ce poți să îți dorești, din opoziție, decât un prim-ministru care își invită oaspeții să make a photo, care lansează teoria „orice om îi e teamă de o plângere penală” sau care face dezacorduri?

Desigur, Liviu Dragnea, un PSD axat eminamente pe chestiuni legate de justiție, război împotriva Uniunii Europene și altele asemenea, apoi prestația Vioricăi Dăncilă, toate aceste elemente nu ar fi fost suficiente ca atare pentru a propulsa PNL-ul la putere. Au fost și niște factori favorizanți, care au creat o presiune politică extrem de bine conjugată cu cea publică, inclusiv în cheie electorală, cum s-a văzut la europarlamentare și la prezidențiale. Pe acest val, liberalii au ajuns la putere. „Obiectivul nostru este să restabilim încrederea partenerilor noștri strategici în România și în Guvernul României. Obiectivul nostru este să refacem încrederea cetățenilor în guvern și în capacitatea guvernului de a guverna în interesul public. Obiectivul nostru este ca guvernul – administrația – să devină un partener real al mediului de afaceri, al oricărui investitor, indiferent că este investitor român sau investitor străin, care vrea să investească în România, și partenerul oricărui cetățean care are o inițiativă economică, o inițiativă în domeniul social, o inițiativă în domeniul culturii. „Cu aceste angajamente pleca Ludovic Orban în noiembrie 2019 pe drumul guvernării. PNL crescuse spectaculos, hrănit de bătălia cu un PSD care se prăbușea și mai spectaculos, în bună măsură prin forțe proprii. Ludovic Orban, Klaus Iohannis și ceilalți creșteau proporțional cu nemulțumirea populației târâte pe un drum care nu corespundea aspirațiilor sale, cu un discurs al guvernanților care contrazicea flagrant realitatea. Destructurarea acestei stări de fapt a fost o mare realizare, dar greul de-abia începea pentru liberali.

Puterea obligă

Foto: Bogdan Cristel

Socoteala din opoziție de potrivește arareori cu cea de la putere. După ce au desfăcut, acum liberalii sunt chemați să facă. Iar lucrurile, cu sau fără tradiționala „grea moștenire”, sunt complicate. Până la urmă, orice partid face dovada forței și utilității sale pentru societate atunci când e la putere. Au reușit să dea un buget într-un timp record, să redea sentimentul de țară membră a Uniunii Europene care nu mai este în război cu propriii aliați, să destindă într-un fel atmosfera de încrâncenare din timpul domniei lui Dragnea. Numai că, în lipsa lui Liviu Dragnea și a Vioricăi Dăncilă, PNL-ul parcă nu mai are vlagă. O perioadă a ținut stindardul sus invocând greaua moștenire și eforturile pe care trebuie să le facă pentru a o depăși. Practic, după preluarea guvernării aproape fiecare măsură era pusă în antiteză cu măsurile PSD. Au trecut însă câteva luni de când liberalii sunt la Palatul Victoria și e momentul să iasă din logica partidului de opoziție și să construiască. Cu atât mai mult cu cât așteptările sunt mari, problemele, multe, și unele par abia la început. O bună parte însă din energia și efortul de partid s-au scurs pe subiectul anticipatelor. O alta pe jocul de imagine și o alta pe asumări de răspundere. Așa se face că potrivit sondajelor, liberalii au început deja să o ia la vale, cam devreme, după toate teoriile sociologice ale puterii. Fatalitate, au și ceva ghinion. Nici că se putea moment mai nepotrivit politic, vorbind de o criză a coronavirusului. Nu e mai puțin adevărat ca tocmai această criză ar putea fi adversarul care să îi mobilizeze și să le pună în valoare punctele forte. În fond, de ei, de competența și de abilitățile lor depinde să nu aibă câștig de cauză punctele slabe. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele