Comisia de Prognoză a finanțat cu 7,3 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) un număr de 469 de proiecte din banii Fondului de Dezvoltare și Investiții (FDI). Finanțările răspund unor nevoi locale punctuale, desigur, însă momentul dezghețării fondurilor, în plin sezon electoral, și ponderea masivă a proiectelor destinate primăriilor controlate de PSD ridică semne de întrebare îngrijorătoare. Din cele 469 de proiecte aprobate, cele mai multe fonduri merg către primării sau consilii județene în fruntea cărora sunt membri PSD.

Deși mult mai puțin comentat decât alocarea pe ultima sută de metri a celor 1,4 miliarde de lei pentru circa 1.600 de localități, ordinul președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 280/02.10.2019 oferă prin intermediul Fondului de Dezvoltare și Investiții o sumă de aproape 5 ori mai mare – cca 7,3 miliarde de lei – pentru 469 de proiecte în localități sau județe preponderent cu conducere PSD. Raportul este de cele mai multe ori de 10 la 1 între finanțările de care beneficiază județele PSD în raport cu alte județe cu altă majoritate decât PSD, dar dacă facem diferența între județul cel mai bine clasat din punctul de vedere al finanțărilor primite (Neamț, cu 625 de milioane de lei) și ultimul clasat (Covasna cu doar 0,51 milioane de lei, alocați pentru un singur proiect), raportul amintit ajunge practic la 1.250 la 1.

Încep lucrările la legăturile cu autostrada. Dar nu avem autostrada

Surpriza acestei a doua tranșe e dată, după cum spuneam, de alocarea celor 625 de milioane de lei pentru județul Neamț, pentru 9 proiecte, ceea ce ar face ca media per proiect să se ridice la circa 70 de milioane de lei. Dar media este înșelătoare în acest caz deoarece, dacă am scoate proiectul cu cea mai mare alocare de fonduri din clasament și am împărți suma rămasă la restul de 8 proiecte, am ajunge la o medie de doar 12,9 milioane de lei. Și acest lucru se întâmplă deoarece proiectul plasat pe primul loc absoarbe 522 de milioane de lei din cele 625 de milioane alocate județului de pe primul loc la finanțările FDI, adică 7,2% din această tranșă sau 5% din alocările acestui an ale FDI.

Mult mai surprinzătoare sunt însă beneficiarul – Consiliul Județean Neamț – și obiectivul finanțării – „Proiect integrat modernizare, consolidare și reabilitare drumuri și poduri județene, obiective ce asigură conectarea la rețeaua TEN-T județul Neamț”. Într-un document al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, rețeaua TEN-T (rețea transeuropeană) rutieră din Regiunea de dezvoltare Nord-Est cuprinde în rețeaua de bază drumurile Sascut-Bacău-Roman-Fălticeni-Suceava-Siret (din care pe teritoriul județului se află circa 20 km, de o parte și de alta a orașului Roman, între Secuienii Noi și Săbăoani) și Bicaz Chei-Bicaz-Piatra Neamț-Tg. Neamț-Pașcani-Tg. Frumos-Iași-Ungheni (din care pe teritoriul județului se află circa 100 km, între Bicaz Chei și Timișești – la 15 km de Tg. Neamț spre Pașcani-Iași). Practic, prin „conectarea la rețeaua TEN-T județul Neamț” putem spune că se face primul pas în construirea autostrăzilor Moldovei, județul Neamț fiind, după cum se poate vedea, locul unde cele două căi rutiere (cea care merge de la nord la sud prin Suceava-Bacău spre sudul țării și cea care merge de la est la vest prin Iași-Piatra Neamț spre vestul țării) se intersectează. De altfel, în studiul de fundamentare al tronsonului autostrăzii Iași-Tg. Neamț, cu o lungime totală de 61 km + alți 7 km reprezentând bretelele nodurilor DN 28 și Km 61+000, tronson care se află însă doar pe teritoriul județului Iași (oprindu-se însă la granița cu județul Neamț), era prevăzut că în 2019 vor fi alocați 60,5 milioane de euro pentru proiectarea și construirea a 5% din respectivul tronson, urmând ca în 2020, în urma alocării altor 300 de milioane de euro, să se construiască alți 25% din lungimea tronsonului. Începerea autostrăzilor Moldovei, cerută insistent de populație, ar putea fi astfel pariul local electoral al PSD-ului, care în acest fel dă un semnal pentru cei din zona Moldovei că sunt gata să facă și ceva concret pentru realizarea acestor proiecte. Dacă lucrările vor începe, aceștia vor putea spune că primele alocări pentru conectarea rețelei de drumuri existente la proiectatele autostrăzi a fost inițiată de ei, iar dacă lucrările nu vor începe, vor putea spune că ei au făcut alocările, dar actualul guvern (oricare ar fi el) a stopat respectivele investiții.

În top 20 domină primăriile controlate de PSD

Ar mai fi de observat faptul că în această a doua tranșă de proiecte aprobate la finanțare din FDI sumele alocate pentru proiecte, cel puțin pentru cele de pe primele locuri ca valoare a investiției, au crescut substanțial. Astfel, dacă în prima listă a FDI de proiecte aprobate aveam doar 9 poziții care depășeau 50 de milioane de lei, dar care nu treceau de valoarea de 72 de milioane de lei, în prezent, pe cea de-a doua listă, avem un proiect de peste 500 de milioane de lei, alte cinci proiecte cu valori între 100 și 200 de milioane de lei și alte 11 proiecte cu valori între 50 și 90 de milioane de lei.

Din lista alocărilor de peste 100 de milioane de euro mai fac parte: Snagov-Ilfov, cu 172,3 milioane de lei pentru extinderea rețelei de canalizare și mărirea capacității stației de epurare, precum și pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă, foraje puțuri și mărirea capacității stației de tratare a apei; municipiul Buzău, cu 150 de milioane de lei pentru lucrări de întreținere a infrastructurii de transport; Poșta Câlnău, județul Buzău, cu 117 milioane de euro pentru înființarea sistemului de canalizare apă menajeră și modernizarea sistemului de alimentare cu apă; municipiul București, cu 104 milioane de euro pentru „penetrație și racord Splaiul Independenței-Ciurel-Autostrada București-Pitești, Consiliul Județean Maramureș, cu 102 milioane de euro pentru covoare asfaltice pe rețeaua de drumuri județene.

Din primele cele mai mari proiecte aprobate, ierarhizate după valoarea investiției, cele de peste 100 de milioane de lei au fost date numai către județe sau localități conduse de PSD. Din următoarele 14 proiecte ierarhizate după valoarea investiției, 9 au mers tot către primării sau consilii județene conduse de PSD, 4 către localități conduse de primari PNL – Căpușu Mare, județul Cluj, cu 89 de milioane de lei (locul 7); Celaru, Dolj, cu 73 de milioane de lei (locul 8); Cuza Vodă, Călărași, cu 48 de milioane de lei (locul 18), Dudeștii Vechi, Timiș, cu 47 de milioane de lei (locul 19) – și unul singur, Țuțora, județul Iași, cu 52 de milioane de lei (locul 16), către UNPR.

În unele cazuri, persoanele care trebuie să administreze fondurile primite nu s-au făcut remarcate pentru cele mai bune practici în domeniu. Spre exemplu, primarul din Snagov, Marian Oancea, era acuzat într-un raport al Curții de Conturi din 2014 de contracte umflate, decontări ilegale pentru lucrări inexistente și cheltuieli de protocol la restaurante de lux. De asemenea, președintele CJ Maramureș, Gabriel Zetea, era acuzat la jumătatea acestui an, în presa locală, că ar fi dat 2,5 milioane de euro unei firme fără activitate și fără angajați în ultimii 13 ani, pentru o lucrare complexă (stabilizarea unui deal pe care există o investiție de peste 70 de milioane de euro).

„Fericiții” – județele din Moldova și Oltenia. Pedepsiții” – județele din Ardeal

Pe județe, în „top cinci cele mai favorizate unități administrative” se află Neamț (625 de milioane de lei), Dolj (537 de milioane de lei), Buzău (512 milioane de lei), Olt (498 de milioane de lei) și Timiș (494 de milioane de lei). De asemenea, Teleormanul se află și el printre județele unde proiectele aprobate însumează peste 400 de milioane de lei (429 de milioane de lei).

„Pedepsiții” acestei a doua tranșe din bugetul FDI sunt județele Covasna (0,5 milioane de lei), Harghita (2,6 milioane de lei), Mureș (3,5 milioane de lei), Bistrița-Năsăud (5,8 milioane de lei) și Sălaj (6,5 milioane de lei). ■

În ce domenii merg banii?

Pe domenii, cele mai multe investiții merg în infrastructură/drumuri (aproape 5,3 miliarde de lei), restul de bani fiind repartizați către rețele de apă-canal (1,4 miliarde de lei), înființare/extindere rețele de gaze (431 de milioane de lei), Educație (108 milioane de lei – de obicei, construire, reabilitare, extindere sau modernizare grădinițe sau școli), modernizare/reabilitare rețele de iluminat public (76 de milioane de lei), Sănătate (31,5 milioane de lei) și Cultură (10,7 milioane de lei – un singur proiect: „Reabilitare, refuncționalizare și modernizare Casa Universitarilor, Iași”).

Ce este Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI)

Proiectele finanțate prin Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI), lansat prin controversata OUG 114/2018, se derulează sub formă de granturi, acordate din fond, iar sursa de finanțare a fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului. Fondul e gestionat formal de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituție condusă de Ion Ghizdeanu și care este subordonată de facto premierului Dăncilă. ■

Plafoanele de contractare și tragerile anuale aferente granturilor acordate din fond se aprobă anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar, potrivit prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată. În anul 2019, plafoanele de contractare și de tragere acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului la solicitarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul Fondului de Dezvoltare și Investiții (FDI), sunt fiecare în sumă de 5.000 de milioane de lei. ■