„Sunt multe acțiuni ale lui Iohannis care pot îmbrăca forma trădării. Nu mi-aș dori să ajung acolo, dar nu e imposibil. Sunt acțiuni care au adus deservicii României”, a anunțat Liviu Dragnea. El a spus că PSD are în lucru un document, însă nu există o decizie privind inițierea procedurii, nici la nivelul partidului și nici în coaliție. Dragnea nu a oferit detalii referitoare la motivele concrete pe care le au în vedere cei de la PSD, în condițiile în care înalta trădare reprezintă cea mai gravă acuzație care i se poate aduce unui înalt demnitar al țării – președinte sau membru al CSAT, care se pedepsește cu închisoare de până la 25 de ani.
Piedicile din Parlament
Constituția este clară în privința înaltei trădări. Parlamentul decide prin vot dacă președintele este vinovat și îl suspendă din funcție. Problema este că pentru adoptarea în plenul reunit al celor două Camere a suspendării din funcție este nevoie de două treimi din totalul aleșilor, 290 de voturi, o majoritate pe care PSD și ALDE nu o dețin. Chiar dacă aliații din Parlament ai coaliției guvernamentale ar aproba prin vot un astfel de demers, adică minoritățile și UDMR, tot nu se întrunesc cele 290 de voturi. De altfel, UDMR a anunțat, prin liderul deputaților Uniunii, Attila Korodi, că formațiunea sa nu consideră oportună acuzarea lui Klaus Iohannis de înaltă trădare.
Partenerul de guvernare al PSD, ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu, nu și-a exprimat încă poziția oficială, însă surse din cercul de decizie al partidului ne-au spus că în acest moment anunțul lui Liviu Dragnea pare mai degrabă un demers hazardat. În chestiunea suspendării președintelui Iohannis, care s-a aflat în luna iunie pe agenda PSD, să amintim că inițial Călin Popescu Tăriceanu nu a fost de acord, însă în final ALDE a convenit să participe prin vot în Parlament. Este vorba despre planul PSD-ALDE de a-l suspenda pe șeful statului pentru amânarea revocării Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA. Strategia a fost abandonată la momentul emiterii decretului demiterii fostei șefe a DNA, cu o zi înainte de votul programat în Parlament pentru începerea procedurilor.
Piedicile din Justiție
Nu există doar piedici tehnice legate de vot. Mai există și limite indicate expres de Constituție și de Codul penal.
În primul rând, Constituția arată pașii, la articolul 96. Dacă se întrunește votul de două treimi, procedura merge mai departe, la instanța supremă în stat, Înalta Curte de Casație și Justiție. Asta înseamnă că un complet de judecători are în putere să hotărască dacă președintele țării se face vinovat de înaltă trădare. Se parcurg toate etapele, care includ și recursul, iar la pronunțarea definitivă a unui verdict de vinovăție președintele este demis direct. Aceasta este diferența dintre suspendare și înaltă trădare. Poporul nu mai este chemat prin referendum să se pronunțe dacă este sau nu de acord cu demiterea președintelui țării.
Cum am arătat mai devreme, mai există și limite impuse de Codul penal. La momentul adoptării Codului penal, în timpul administrației Băsescu, s-au introdus prevederi clare, care definesc trădarea, de-a lungul a patru articole – 394-397. Acestea indică trădarea de țară la nivelul unui cetățean de rând, iar articolul 398 al Codului penal afirmă că, dacă faptele respective sunt „săvârșite de către Președintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, constituie infracțiunea de înaltă trădare și se pedepsesc cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi”. Pentru a vedea ce anume poate fi considerat trădare de țară, consultă caseta alăturată.
PSD caută acul în carul cu fân
Imediat după anunțul liderului PSD, mai multe voci din partid au susținut demersul lui Dragnea și au enumerat motivele care ar putea fi invocate în documentul aflat în dezbaterea PSD.
Rezumând, ar fi vorba despre acțiuni ale președintelui țării care ar fi adus deservicii economice și strategice.
Criticile lui Klaus Iohannis referitoare la starea economiei sunt considerate de partidul guvernamental ca fiind „informații mincinoase spuse la televizor, pe care un președinte nu are voie să le facă”. Potrivit lui Cătălin Rădulescu, deputat PSD, criticile lui Iohannis „au făcut o stare în interior și în exterior, mințind că nu sunt bani de pensii și salarii, s-a creat o instabilitate economică care a dus la blocaje investiționale”.
De asemenea, cei de la PSD consideră că sesizările repetate ale Curții Constituționale referitoare la Legile Justiției și la Codurile penale ar fi un blocaj la adresa Parlamentului. Și acesta ar fi un motiv în opinia celor de la PSD, deși aceleași legi sunt criticate de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneția, de ambasadorii occidentali și, recent, de senatori republicani, între care și fostul candidat la președinția SUA, John McCain.
Chiar și ieșirile în stradă, alături de protestatari, ale președintelui Iohannis ar putea fi, în viziunea celor de la PSD, dovezi de trădare de țară.
În aceste condiții, este greu de crezut că un astfel de arsenal al acuzațiilor ar avea vreo șansă – fie în fața Parlamentului, dar mai ales în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru PSD, și mai ales pentru Liviu Dragnea, pare tot mai clar că strategia de atacare a lui Klaus Iohannis se soldează cu izolarea pe scena publică. De vreme ce nici ALDE și nici UDMR nu au anunțat sprijin pentru punerea sub acuzare a lui Klaus Iohannis, este evident că anunțul lui Liviu Dragnea nu are sorți de izbândă. Potrivit surselor din interiorul PSD, inițiativa care nu este încă abandonată de coaliția guvernamentală este cea a suspendării președintelui, care se pare că va fi repusă pe agendă în toamnă și despre care se spune că ar urma să fie conexată cu un eventual referendum pentru familie, pentru a asigura mobilizarea la vot.
Definiția trădării de țară din Codul penal
Trădarea
Fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin:
- a) provocare de război contra țării sau de înlesnire a ocupației militare străine;
- b) subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului;
- c) aservire față de o putere sau organizație străină;
- d) ajutarea unei puteri sau organizații străine pentru desfășurarea unei activități ostile împotriva securității naționale.
Trădarea prin transmitere de informații secrete de stat
Transmiterea de informații secrete de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, precum și procurarea ori deținerea de documente sau date ce constituie informații secrete de stat de către cei care nu au calitatea de a le cunoaște, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora.
Trădarea prin ajutarea inamicului
Fapta cetățeanului român care, în timp de război:
- a) predă teritorii, orașe, poziții de apărare, depozite ori instalații ale forțelor armate române sau care servesc apărării;
- b) predă nave, aeronave, mașini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi purtării războiului;
- c) procură inamicului oameni, valori sau materiale de orice fel;
- d) trece de partea inamicului sau efectuează alte acțiuni care sunt de natură să favorizeze activitatea inamicului ori să slăbească puterea de luptă a forțelor armate române sau a armatelor aliate;
- e) luptă sau face parte din formații de luptă împotriva statului român sau a aliaților săi.