Încrederea în economie, la cote minime

90
5 minute de lectură

Încrederea analiștilor financiari a coborât la cea mai joasă cotă din istoria indicatorului care descrie percepția privind evoluția economiei românești. Nu doar încrederea membrilor asociației analiștilor financiari este alterată de incertitudinile și riscurile interne și externe, ci și anticipațiile privind viitorul economiei.

Căderea bruscă a indicatorului de încrederea semnalizează pericolul unei recesiuni, care s-ar putea instala în România în următoarele 10 luni. În luna decembrie 2018, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 15,6 puncte, până la valoarea de 28,7 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 12,3 puncte).

Scăderea semnificativă a indicatorului de încredere în luna decembrie și implicit înrăutățirea anticipațiilor cu privire la evoluția economică viitoare a României pot fi puse pe seama a doi factori, unul intern, iar celălalt extern.

Fiscalitatea inhibă investițiile

Pe plan intern incertitudinea extremă și, implicit, la aversiunea la risc introdusă de OUG 114/2018 au provocat un sentiment de alarmă și au inhibat apetitul pentru investiții. Prin această ordonanță, practic unora dintre cele mai mari companii care operează în România li s-au impus în mod discreționar, și fără consultări prealabile, taxe care au impact substanțial asupra profitabilității și chiar a viabilității economice (cum este cazul administratorilor fondurilor de pensii) a acestor companii. Un factor care amplifică aversiunea la risc este acela că multe dintre companiile afectate negativ de OUG 114/2018, de exemplu cele care își desfășoară activitatea în sectoarele energie și telecom, operează în condițiile necesității realizării de investiții consistente și pe perioade îndelungate.

Volatilitate

Factorul extern se referă la volatilitatea piețelor financiare globale provocată de anticipații de încetinire a creșterii economiei globale. De exemplu, în 2018 a fost una dintre lunile decembrie cu cele mai mari scăderi ale burselor americane de la crahul din 1929. Decelerarea activității economice la nivel global este de-acum evidentă, sectoarele economice cu evoluții ciclice fiind deja afectate.

Astfel, prețurile la imobiliare scad inclusiv în orașele mari (orașe unde în mod natural cererea este ridicată); companiile anunță reduceri de așteptări de vânzări în anii următori (cum este cazul în industriile auto și telecom). De exemplu, un caz anecdotic este compania Apple, companie ce își vinde produsele sale la nivel global, care a anunțat anticipații de reducere a cererii de telefoane mobile și, implicit, a vânzărilor în următorul an; și este greu de spus că s-au schimbat preferințele consumatorilor în materie de telecom.

Piețele semnalizează recesiunea

Influența incertitudinilor și controversatelor măsuri fiscal interne, în contextual riscurilor internaționale au potențialul de a frâna economia românească în următoarele 12 luni, până la punctul de intrare în recesiune.

Prognoza pesimistă, care include ipoteza intrării în recesiune este susținută atât de realitatea reducerii planurilor de investiții ale companiilor care operează în România, din cauza incertitudinii legislative, cât și prin reducerea cererii externe, reflex al încetinirii economiilor partenere.

Sondajul CFA România, pe lângă calculul indicatorului de încredere macroeconomică, realizează și o evaluare a anticipațiilor cu privire la parametrii macroeconomici și ai piețelor financiare. Mă voi referi la doi dintre acești parametri.

Presiuni inflaționiste

Primul este posibilitatea intensificării inflației. Cum OUG 114/2018 introduce impozite indirecte – de exemplu, impozite pe cifra de afaceri, -, care afectează prețul final. Chiar în situația în care prețul la consumatorul individual este plafonat, cum este prețul pentru furnizarea serviciilor pentru companii nu este plafonat, tot vor exista efecte de runda a doua asupra ratei inflației (cum energia intră în realizarea oricărui produs).

Sensibilitatea Bursei

Al doilea parametru este evoluția Bursei de Valori București (măsurată prin indicele BET). În cazul acestuia, peste 73% dintre participanți anticipează o scădere în următoarele 12 luni. Sunt trei motive care conduc la această evoluție: evaluarea (valoarea) companiilor, lichiditatea pieței și mediul extern.

În ceea ceea privește valoarea companiilor cotate la Bursa de Valori București, unul dintre factorii esențiali în determinarea acesteia este profitul obținut de companie. Valoarea unei companii este dată de veniturile viitoare aduse de companie pentru acționar. Cum pentru unele companii, afectate de OUG 114/2018, aceste venituri se reduc, și chiar semnificativ, valoarea companiei se va reduce proporțional cu pierderea permanentă de profit a companiei.

Impactul din lichiditare vine din incertitudinea privind evoluția viitoare a Pilonului II de pensii, cauzată tot de OUG 114/2018. Cum fondurile de pensii private sunt principalul investitor (cumpărător) instituțional la Bursa de Valori (deținând aproape 20% din free float și asigurând 10-15% din valorea tranzacțiilor), o eventuală dispariție a acestor fonduri va reduce puternic cererea de acțiuni pe piață.

Impactul mediului extern este de asemenea negativ. Bursele internaționale au intrat în bear market, în condițiile anticipațiilor de decelerare a economiei globale.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele