În luna ianuarie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 4,9 puncte, până la valoarea de 23,8 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 22,2 puncte). Aceasta este cea mai mică valoare începând cu iulie 2012. Și componentele indicatorului au atins noi minime.

Astfel, Indicatorul condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 7,1 puncte, până la valoarea de 39,3 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 17,9 puncte). Aceasta este cea mai redusă valoare a indicatorului condițiilor curente începând cu martie 2013. Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 3,8 puncte, până la valoarea de 16,0 puncte, minim istoric (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 24,4 puncte).

Această evoluție este compatibilă cu decelerarea în continuare a economiei românești sau chiar cu intrarea acesteia în recesiune la finalul anului 2019 sau la începutul anului 2020. Indicatorul de încredere macroeconomică și cele două componente ale sale au mai înregistrat asemenea valori între sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2013. În acea perioadă, economia României ieșea din criza financiară, iar ratele de creștere a PIB real erau reduse.

Este de remarcat scăderea abruptă a indicatorului de încredere în lunile decembrie 2018 și ianuarie 2019. Indicatorul de încredere a scăzut în aceste două luni cu 20,5 puncte, iar indicatorul de anticipații s-a redus în aceeași perioadă cu 22,7 puncte. Cum sondajul CFA România se realizează în ultima săptămână a fiecărei luni, această scădere abruptă a indicatorului este în foarte mare parte cauzată de efectele anticipate asupra economiei naționale de adoptarea OUG 114/2018.

Ordonanța 114 a condus la creșterea aversiunii la risc a investitorilor față de România. Prin această ordonanță, unor companii mari care operează în România li s-au impus în mod discreționar, și fără consultări prealabile, taxe care au impact substanțial asupra profitabilității și chiar asupra viabilității economice a acestora (cum este cazul cerințelor de capital extrem de mari pentru administratorii fondurilor de pensii private). Un factor care amplifică aversiunea la risc este faptul că multe din companiile afectate negativ de OUG 114/2018, de exemplu cele care își desfășoară activitatea în sectoarele energie și telecom, operează în condițiile în care desfășurarea activității lor necesită realizarea de investiții consistente și pe perioade îndelungate.

Sondajul CFA România, pe lângă calculul indicatorului de încredere macroeconomică, realizează și o evaluare a anticipațiilor cu privire la parametrii macroeconomici și ai piețelor financiare.

Astfel, în ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 87% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8055, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8884. Aceste valori sunt consistente cu anticipațiile de majorare a primei de risc a României (aproximativ 90% dintre subiecți anticipează această evoluție). În cazul țărilor emergente, majorarea primei de risc a țării conduce atât la deprecierea monedei locale, cât și la majorarea ratelor de dobândă (prima de risc fiind încorporată în ambii parametri menționați anterior).

În ceea ce privește rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni, peste 71% dintre participanți estimează majorarea ratei inflației, valoarea medie anticipată a acesteia fiind de 3,84%.

Anticipațiile de majorare ușoară a ratei inflației pot fi explicate atât prin evaluarea efectelor controversatei OUG 114, cât și pe impactul evoluției monedei naționale.

       Introducerea, prin OUG 114/2018, a unor taxe pe cifra de afaceri pentru companii din industria telekom și energetică. În general, taxele indirecte se duc în prețurile finale ale produselor. Cum cele două piețe, energetică și telekom, sunt de tip oligopol, este rezonabil de presupus că cea mai mare parte a taxei va fi transferată în prețurile de consum.

  Impactul cursului valutar (exchange rate pass-through). Cum leul s-a depreciat și se situează pe un trend de depreciere, produsele importate vor avea prețuri de comercializare mai ridicate, prețuri cauzate de evoluția cursului EUR/RON.

Sunt de remarcat și anticipațiile de scădere a indicelui BET al Bursei de Valori București, în următoarele 12 luni, peste 75% dintre cei chestionați anticipând această evoluție.

Indicele BET al Bursei de Valori București conține un număr de 15 companii. Dintre acestea, 10 companii (care au o pondere de 76,6% în indicele BET) sunt afectate de prevederile OUG 114/2018. Cum această ordonanță introduce impozit pe cifra de afaceri pentru sectoarele telekom și energie, plafonări ale anumitor prețuri în sectorul energetic, precum și impozite aplicate asupra activelor băncilor, profitabilitatea acestor companii este atinsă într-un mod semnificativ. Valoarea unei companii este dată de valoarea prezentă a profitului generat pentru acționari. Cum profitabilitatea se va reduce, și valoarea companiei va scădea corespunzător.

În plus, la impactul evaluării (valuation), se adaugă impactul lichidității. Cum fondurile de pensii private sunt investitorul instituțional Nr. 1 pe Bursa de Valori București, iar viitorul acestui sector este sumbru, Fondurile de pensii nu vor mai putea asigura aceeași lichiditate (cerere) pe piață.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele