În ciuda unui climat economic dificil, industria românească ar putea să crească. În schimb, ramurile industriei ușoare arată a fi puternic afectate de condițiile actuale de piață, dar, într-o măsură semnificativă, și de creșterea salariului minim pe economie.

În primele nouă luni ale anului curent, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), estimează pentru producția industrială o scădere de 0,8%, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2018 și o majorare în ceea ce privește cifra de afaceri din industrie, atât pe piața internă (+1,9%), cât și pe cea externă (+0,6%) ceea ce ar conduce, per total la o creștere de 1,3% pentru acest indicator pe intervalul menționat. În ondițiile în care producția scade, dar cifrele de afaceri sunt în expansiune, Prognoza presupune că se vor consuma stocurile de produse finite, care vor scădea cu 5,6% în această perioadă, comparativ cu nivelul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2018, evoluție influențată în special de scăderea semnificativă din trimestrul II 2019.

Analiza celui de-al treilea trimestru al anului curent, comparativ cu trimestrul corespunzător din anul precedent, indică o evoluție sub media înregistrată în perioada 2013 – 2018 pentru majoritatea indicatorilor ce caracterizează sectorul industrial.

Producția industrială se estimează că se va reduce cu 1,2%, iar cifra de afaceri per total se va mări ușor, cu 0,2%, susținută de majorarea cu 0,7% a componentei externe. În aceste condiții, se așteaptă ca stocurile de produse finite să fie cu 4,4% sub nivelul înregistrat în perioada iulie – septembrie 2018. În cel de-al treilea trimestru al anului curent, comparativ cu trimestrul anterior, analiza indicatorilor economici realizată pe baza estimărilor agenților economici indică o evoluție negativă a majorității indicatorilor din sectorul industrial, cu excepția cifrei de afaceri pe piața internă, care rămâne la un nivel constant, precum și a stocurilor de produse finite, care se așteaptă să crească.

Analiștii Erste Bank atribuie încetinirea producției industriale influenței situației din piața europeană, în care afacerile industriale românești sunt integrate.

„Sectorul industriei prelucrătoare locale orientat către export a prezentat una dintre cele mai slabe performanțe din UE, ceea ce sugerează o serie de probleme structurale, care se adaugă factorilor ciclici. Similar cu lunile anterioare, creșterea mai lentă a producției industriale în Europa și în Germania, în special, a cântărit în ceea ce privește sectoarele locale integrate lanțurilor de producție europene, precum industria de mașini și echipamente, a producției de automobile și cea de echipamente electronice și optice“, arătau într-o analiză a Erste Group autorii acesteia, Horia Braun-Erdei, Florin Eugen Sinca și Dorina Ilasco.

Agenții economici estimează că numărul mediu al salariaților va scădea ușor, cu 0,2%, în cel de-al treilea trimestru al anului curent, ceea ce în contextul scăderii producției industriale va determina o reducere de 0,8% a productivității muncii față de trimestrul II 2019.

Analiza detaliată a principalilor indicatori rezultați din ancheta de conjunctură în sectorul industrial, realizată de CNSP, arată că, la nivelul primului semestru, producția industrială s-a redus cu 0,6%, evoluție sub tendința înregistrată în ultimii ani (în primele 6 luni din anul 2009 s-a mai înregistrat o scădere de 10,5% a producției industriale). Scăderea de 0,6% s-a datorat reducerii cererii la nivelul unor ramuri industriale, precum tăbăcirea și finisarea pieilor – o reducere a producției de 14,1%, în contextul unei scăderi de 11,2% a cifrei de afaceri pe piața internă; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – producția s-a redus cu 13,4%, în timp ce cifra de afaceri pe piața externă a scăzut cu 10,9%; fabricarea produselor textile – o reducere a producției de 10,3%, pe baza scăderii de 6,5% a cifrei de afaceri pe piața internă; fabricarea de mobilă – o reducere a producției de 9,9%, în timp ce cifra de afaceri pe piața externă a scăzut cu 3,8%.

„Un alt grup de industrii care a suferit a fost cel care a fost și cel mai afectat de creșterea salariului minim pe economie din ultimii ani, pe lângă faptul că și acest grup este conectat la piețele europene – industria textilă, industria îmbrăcămintei, industria pielăriei – în pierdere evidentă de viteză. Pentru unele dintre aceste industrii, ponderea cheltuielilor de personal în cifra de afaceri este acum la un nivel care se cifrează la mai mult decât dublul mediei generale din industria prelucrătoare, competitivitatea din punctul de vedere al costurilor fiind astfel erodată“, explicau economiștii Erste Group.

Conform estimărilor agenților economici culese de CNSP, volumul cifrei de afaceri pentru piața externă la nivelul celui de-al treilea trimestru al anului poate crește cu 0,7% față de perioada similară din 2018, în timp ce față de trimestrul anterior se așteaptă o scădere de 6,3%. Aceste tendințe vor determina la nivelul primelor nouă luni ale anului curent o ușoară creștere de 0,6%, similară cu creșterea înregistrată în prima jumătate a anului.

În primul semestru al anului 2019 au existat însă și ramuri industriale care au înregistrat creșteri de producție, dintre care amintim sectorul intitulat generic alte activități extractive (12,1%), domeniul fabricării altor mijloace de transport (8,0%), alte activități industriale (6,2%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (5,1%) și fabricarea produselor de cocserie (4,4%).

Pericol de contagiune

„Cu cât aceste tendințe negative din industrie persistă, cu atât sunt mai mari șansele ca și alte sectoare, precum comerțul și serviciile, să fie contaminate. În absența unei recuperări rapide a industriei locale, companiile ar putea recurge în viitor la restructurări de personal, fapt care, probabil, va afecta puterea de cumpărare a celor vizați de respectivele măsuri“, avertizau economiștii Erste Group.

De altfel, în prima parte a acestui an au avut loc reduceri semnificative de personal în ramuri precum fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-7,5%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (-6,3%), tăbăcirea și finisarea pieilor (-6,3%), extracția cărbunelui superior și inferior (-4,2%) și fabricarea mobilei (-4,2%). Totuși, au fost și ramuri în care s-au înregistrat creșteri ale numărului de salariați, cum ar fi fabricarea produselor din tutun, activitățile de servicii anexe extracției și fabricarea calculatoarelor.

Din sondajul efectuat de Comisia Națională de Prognoză, la nivelul agenților economici rezultă că, în trimestrul al treilea al anului 2019, numărul salariaților din industrie își va menține tendința de scădere astfel: față de trimestrul anterior, cu circa 0,2%, iar față de trimestrul corespunzător din anul 2018, cu 1,4%. În aceste condiții, în perioada ianuarie-septembrie 2019, se estimează o scădere a numărului de salariați de 1,4% comparativ cu primele nouă luni din 2018, fapt care în cifre se va traduce în circa 20.000 de salariați din industrie care și-ar putea pierde locurile de muncă. ■