Înghețul socialist

159
Plenary session - Debate with Prime Minister of Romania on the rule of law in Romania

Socialiștii europeni au înghețat relațiile cu Partidul Social Democrat al lui Liviu Dragnea cu aproximativ o lună înainte de alegerile europarlamentare și la mai puțin de două luni după ce candidatul PSE la șefia viitoarei Comisii Europene i-a lansat lui Liviu Dragnea un ultimatum.

Conducerea Partidului Socialiștilor Europeni (PSE), în frunte cu președintele Serghei Stanishev, „a decis ca, până când guvernul român nu își va clarifica angajamentul față de respectarea statului de drept și nu se va conforma recomandărilor Comisiei Europene, va considera înghețate relațiile cu PSD până la o discuție formală la următoarea reuniune a conducerii PSE din luna iunie, când va fi pusă în discuție apartenența PSD la PSE”. Deocamdată, oficial, înghețarea se traduce prin lipsa oricăror acțiuni în comun PSD-PSE până în iunie. Așa se explică absența unor invitați din partea socialiștilor europeni la lansarea candidaților PSD la europarlamentare (un adevărat ritual, în alte vremuri) și absența din România, în general, a demnitarilor străini de sorginte socialistă, de o bună bucată de timp încoace.

            Liderii PSD au încercat să minimalizeze semnificația momentului și chiar au precizat că, deocamdată, nu e cazul să îi acorde prea multă importanță. Au spus că, de fapt, această atitudine nu e împărtășită de toți membrii PES, dar nu și-au ascuns dezamăgirea, declarând-o inadmisibilă: „De aceea, considerăm că toată această poveste legată de statul de drept din România este mai degrabă o chestiune motivată de o logică electorală, decât de o îngrijorare reală. Toată această efervescență se va stinge după alegerile din 26 mai”.

Logică electorală sau nu, decizia PSE de a îngheța relațiile cu PSD-ul românesc vine ca un răspuns la mănușa aruncată de marele rival, popularii, care au suspendat provizoriu din rândurile lor un alt partid, de asemenea sursă de probleme din Est, Fidesz-ul din Ungaria. Numai că socialiștii au ridicat doar pe jumătate mănușa, termenul de relații înghețate pare ceva mai ușor decât măsura asumată în comun de PPE și FIDESZ.

            E de notorietate că popularii și socialiștii își dispută întâietatea în Parlamentul European. Fiecare dintre cele două partide și-a desemnat câte un candidat la șefia viitoarei Comisii Europene. Popularii mizează pe Manfred Weber, socialiștii, pe Frans Timmermans. Noul președinte al Comisiei va fi desemnat prin votul europarlamentarilor care vor fi aleși peste o lună. Așadar, fiecare grup are nevoie de cât mai mulți membri în noul legislativ european. Așa se face că și unii, și ceilalți sunt prinși între ciocan și nicovală. Pe de o parte, sunt obligați față de alegători să își arate adeziunea la curățenia morală a membrilor săi și să arate că nu fac pact cu corupții, cu cei ce îngrădesc libertăți sau dezertează din sistemul european de valori și principii. Pe de altă parte, au nevoie de fiecare vot și partid membru, așa că nici nu își permit să renunțe la partide de talia FIDESZ și, respectiv PSD, unul mai puternic decât altul în țara sa, aducător de multe voturi și, implicit, de mulți europarlamentari.

            Interesant este un pasaj din comunicatul pe care PSD l-a dat după anunțul PES: „Atunci, după alegeri, situația va fi cu totul alta, când cei aleși în numele PSD vor avea o poziție mult mai puternică. Atunci va veni și răspunsul nostru”. E rândul PSD să dea avertismente. S-a tot vorbit de faptul că social-democrații români nu ar ezita să sară din barca socialiștilor în cea a altor grupuri. Răspunsul promis după europarlamentare e un fel de a le arăta pisica socialiștilor și de a le reaminti că au nevoie de voturile eurodeputaților de la PSD care, cu siguranță, nu vor fi puține. Într-un fel, inclusiv în relația cu PES, PSD își exersează aceeași retorică tranșantă ca și față de Uniunea Europeană: suntem membri, dar lucrurile stau cum zicem noi, nu cum ziceți voi.

PSD a devenit membru al PE în 2005. Cât timp la cârma partidului au fost lideri cu conexiuni externe, precum Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta, relațiile social-democraților români cu cei europeni au cunoscut, în ciuda unor îngrijorări punctuale, un trend ascendent. Odată cu venirea lui Liviu Dragnea în fruntea PSD, relațiile internaționale nu au mai fost, aparent, printre prioritățile partidului. Cel puțin, nu cele cu socialiștii din Uniunea Europeană. Chiar și în Parlamentul European au mai fost disfuncționalități. De exemplu, la votul privind activarea articolului 7 împotriva Poloniei, o bună parte dintre social-democrații români au preferat să voteze împotrivă, deși grupul european din care fac parte recomandase votul în favoarea aplicării sancțiunii prevăzute de articolul 7. E drept că disfuncționalități de acest fel au fost și la populari.

            Ultima apariție publică a lui Liviu Dragnea alături de socialiștii europeni s-a produs la congresul acestora de la Madrid, din februarie. Atunci le-a vorbit despre realizările PSD în România și a fost huiduit de o mai veche „prietenă”, eurodeputata Ana Gomez, care a poftit corupții afară din PES. Și tot atunci a primit de-acum celebrul ultimatum din partea lui Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și candidat al socialiștilor la șefia următoarei Comisii: „Liviu, dacă vrei să faci parte din familia noastră, trebuie să ne respecți valorile fundamentale. Și Liviu a spus că așa va face. Vom discuta pe acest subiect în săptămânile următoare. Nu putem face niciun compromis în acest domeniu. Aceasta este o linie roșie pentru noi și pentru Europa.”  De atunci, lucrurile nu s-au îmbunătățit și PSD este „en froid” de-a dreptul cu Partidul Socialiștilor Europeni. Ce va aduce dezghețul și în ce condiții se va produce e greu de anticipat. Acesta va depinde mult de rezultatul PSD la europarlamentare și de răspunsul promis, ritos, colegilor din PES: după 26 mai.

Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele