Kristalina Georgieva este singură în competiția pentru următoarea conducere a FMI

Până la capăt

21
5 minute de lectură

Ea ar putea fi prima cetățeană dintr-o economie emergentă care ar conduce Fondul

Foto: Agerpres / Xinhua

KRISTALINA GEORGIEVA a fost menționată în legătură cu fiecare rol de conducere din organizațiile internaționale, de la secretar-general al ONU până la șefia Comisiei Europene. Dacă președinția Băncii Mondiale ar fi fost decisă exclusiv pe merit, fără a lua în considerare naționalitatea, doamna Georgieva, directorul său executiv, ar fi putut fi ca și învingătoare. Ea a servit ca președinte interimar după ce Jim Yong Kim și-a dat demisia în ianuarie, dar postul a revenit în aprilie lui David Malpass, un american.

Acum, economista bulgară pare în sfârșit să fi înșfăcat una din pozițiile de vârf cu titlu permanent. O înțelegere transatlantică datând de la conferința Bretton Woods din 1944 presupunea ca un american să fie în conducerea Băncii Mondiale, în timp ce un european să conducă FMI-ul. În august, doamna Georgieva a devenit nominalizarea Europei pentru a o înlocui pe Christine Lagarde la conducerea Fondului. În pofida semnalelor din partea englezilor, care au dat de înțeles că vor prezenta propriul lor candidat, termenul pentru trimiterea nominalizărilor a expirat pe 6 septembrie, doamna Georgieva rămânând unicul pretendent. Numirea sa oficială până la începutul lunii octombrie pare să fie garantată.

Din 2017 încoace, ea a fost responsabilă de o mare parte a conducerii Băncii Mondiale, unde, înainte de un stagiu la Comisia Europeană, a petrecut de asemenea mulți ani ca angajată. Ca director executiv, i se atribuie acomodarea diferențelor dintre domnul Kim și angajații Băncii Mondiale, precum și conducerea negocierilor cu acționarii băncii pentru majorarea capitalului.

Relațiile sale bune cu acționari de mari dimensiune, inclusiv America și China, ar trebui să se dovedească un avantaj pentru FMI, cu riscul de a fi prins la mijlocul războaielor comerciale și monetare pentru care Fondul a fost conceput să le prevină. Este posibil să fie nevoită să consilieze guvernele asupra abordării unei încetiniri economice globale. Deși ea are mai puțină expertiză macroeconomică decât unii dintre concurenții săi inițiali, cum ar fi Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, unii dintre foștii colegi subliniază că ea a activat în evaluarea pozițiilor fiscale ale țărilor, pe când era în Bruxelles, și a contribuit la întărirea mecanismului de salvgardare al Uniunii Europene.

Foto: Agerpres / Xinhua

Ca universitar, ea a publicat un manual care este încă utilizat de către studenții din Bulgaria. Experiența sa în economia de mediu s-ar putea să se dovedească utilă, de asemenea. Masood Ahmed de la Centrul pentru Dezvoltare Globală, un grup de experți, socotește că evaluarea impactului schimbărilor climaterice asupra stabilității macroeconomice și financiare va deveni mai importantă pentru Fond.

Prima jumătate a mandatului doamnei Lagarde a fost dominat de criza europeană a datoriilor suverane. De atunci, FMI a mutat accentul pe țările emergente și fragile. Doamna Georgieva va moșteni un haos în Argentina. Un membru al personalului Băncii Mondiale a remarcat că alți candidați europeni probabil că ar fi fost familiari cu piețele emergente doar din vacanțele lor.

Doamna Georgieva, în schimb, a petrecut decenii lucrând cu țările mai sărace, care sunt ținta majorității programelor Fondului. Însăși țara sa de origine a făcut tranziția de la comunism la o economie de piață în anii 1990. După clasificarea Fondului, Bulgaria încă este o economie emergentă, PIB-ul per capita fiind mai mic de un sfert din cel al Franței, care a furnizat patru din ultimii șase conducători ai fondului.

Statura și experiența doamnei Georgieva ar putea explica absența concurenților, ceea ce a asigurat ca Europa să rețină postul în pofida negocierilor încordate în vederea nominalizării. A fost cea de-a doua discuție de acest gen a verii. (Prima dintre ele, în iunie, a fost pe marginea unui pachet de funcții de vârf ale UE, ceea ce a lăsat post liber la fond în momentul în care doamna Lagarde a fost numită să conducă Banca Centrală Europeană.) Pentru poziția la conducerea FMI, est-europenii au susținut-o pe doamna Georgieva, în timp ce nordicii l-au preferat pe Jeroen Dijsselbloem, un fost ministru de finanțe olandez.

Când consensul le-a scăpat, cei 28 de miniștri naționali de finanțe ai UE au recurs la votul prin e-mail (deși Marea Britanie s-a abținut), moment în care doamna Georgieva a obținut cel mai mult sprijin, iar domnul Dijsselbloem s-a retras. Alegerea Europei, deși rezultatul multor tensiuni, este sortită să triumfe. O relicvă a erei Bretton Woods cumva continuă să sfideze soarta. ■


Articolul acesta a apărut în secțiunea Finanțe și economie a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „Sewn up“.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele